Un răspuns critic la declarațiile publice ale oficialilor și revolta sindicatelor scoate în evidență multiplele probleme structurale ale sistemului judiciar din România, precum și dezacordurile legate de gestionarea fondurilor europene și politica salarială.
Dezinformare și controverse privind consultările pe Legea Salarizării
Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat recent în context public că Ministerul Muncii a finalizat consultările cu toți partenerii sociali pentru Legea Salarizării. Conform sindicaliștilor, această declarație nu reflectă realitatea, deoarece familia ocupațională „Justiție” nu a fost inclusă în consultări. În plus, personalul auxiliar din instanțe și parchete nu figurează pe agenda oficială a Ministerului Pîslaru, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la transparența și procesul de consultare.
Critici dure asupra propunerii de reformă și salariilor din Justiție
Sindicaliștii acuză că proiectul guvernamental urmărește reducerea salariilor angajaților din sistemul judiciar, în special a celor cu experiență, pentru a crea o egalitate forțată, ceea ce consideră o atitudine lipsită de respect față de munca și responsabilitățile acestora. În opinia lor, această abordare minte sistemul de promovare și de motivare, penalizând performanța și vechimea angajaților, în condițiile în care aceștia suportă responsabilități majore și ore suplimentare.
Potrivit sindicaliștilor, această strategie de „înghețare” a salariilor afectează în mod disproporționat cei cu experiență, în timp ce angajații la început de drum sau cu venituri mici ar urma să beneficieze de salarii decente. Se consideră că această politică echivalează cu demotivarea personalului calificat și cu distrugerea ideii de evoluție profesională.
Specialiștii susțin că astfel de măsuri sunt contrare principiilor unei Justiții eficiente, iar responsabilitatea și munca susținută devin „anomalii” de corectat prin reducerea drepturilor financiare. În opinia sindicaliștilor, astfel de schimbări pot genera un val de litigii și cheltuieli judiciare suplimentare, fapt ce va afecta și mai mult sistemul.
Pretinse amenințări legate de fondurile UE și pierderi din PNRR
Un alt punct critic făcut de sindicaliști face referire la acuzația că, dacă nu se aproba legea salarizării, țara ar putea pierde fonduri din PNRR. Oficialii guvernamentali au invocat în spațiul public amenințări precum pierderea a 770 de milioane de euro, susținând că neînțelegerile din sectorul public împiedică modernizarea și reformarea sistemului.
Cu toate acestea, sindicaliștii contestă aceste afirmații, prezentând dovezi concrete că fondurile europene au fost deja utilizate pentru acoperirea deficitelor bugetare și pentru plata creditelor scumpe, nu pentru investiții. În plus, ei reproșează că gestionarea fondurilor a fost deficitară și că jaloanele stabilite nu au fost atinse din cauza lipsei de dialog și planificare adecvată, nu din cauza segmentului bugetar.
De asemenea, sindicaliștii susțin că privarea angajaților din justiție de drepturile câștigate în instanță reprezintă o practică ipocrită, deoarece guvernul vorbește de respect pentru statul de drept, dar refuză să aplice hotărârile judecătorești definitive. Această abordare va duce la creșterea volumului de litigii și la cheltuieli suplimentare pentru stat.
Punct de vedere despre gestionarea fondurilor și reformele promise
Sindicaliștii aduc în discuție promisiuni făcute în primăvară, legate de OUG 7/2026, pe care oficialii le-au prezentat drept soluția salvatoare pentru bugetul țării. În realitate, aceștia spun că ordonanța s-a dovedit a fi o inițiativă superficială, redactată fără consens și fără respect față de legile existente, ceea ce a cauzat blocaje în instanțe, întârzieri în reforme și un haos instituțional.
De asemenea, aceștia subliniază că, din fondurile promise, s-au efectuat reduceri nejustificate și au fost raportate rezultate nereale, în timp ce problemele fundamentale ale sistemului rămân nerezolvate, iar administarea publică se află într-un ochi de furtună, fără un plan coerent.
Soluția propusă de sindicaliști este transparență totală, pentru ca în mod clar și obiectiv să se stabilească unde au fost direcționate fondurile și ce rezultate concrete s-au obținut din reformele anunțate.
Criza personalului în sistemul judiciar și necesitatea suplimentărilor de posturi
Sistemul judiciar din România se confruntă cu un deficit de personal cronic, conform rapoartelor oficiale ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În prezent, în întreaga justiție activează aproximativ 6.300 de grefieri de ședință, dintr-un total de peste 7.600 de posturi de personal auxiliar de specialitate în instanțe și parchete.
Conform acestor rapoarte, pentru funcționare eficientă, ar fi necesară o suplimentare de până la 4.874 de posturi de grefieri și asistenți judiciari. În contextul actual, lipsa acestor resurse continuă să afecteze operativitatea și calitatea procesului judiciar, iar autoritățile recunosc că deficitul de personal contribuie la blocaje și întârzieri în soluționarea cauzelor.