Un grup format din 12 organizații neguvernamentale active în domeniul statului de drept semnalează că proiectul de lege privind integritatea, aflat în dezbatere parlamentară, reduce standardele de transparență și contravine angajamentelor internaționale ale României. ONG-urile atrag atenția asupra riscului ca aceste modificări legislative să slăbească mecanismele de prevenire a corupției și să compromită lupta împotriva discriminărilor și abuzurilor de putere.
Critici asupra proiectului de lege
ONG-urile acuză că schimbările propuse sunt un regres în materia integrității și transparenței. De asemenea, consideră că măsura subminează angajamentele europene și recomandările organismelor internaționale, inclusiv ale GRECO și OCDE. Printre criticile aduse proiectului se numără eliminarea declarației publice de interese financiare și reducerea transparenței informării cetățenilor asupra averii și intereselor demnitarilor.
Eliminarea declarației publice de interese financiare
Proiectul de lege, asemenea variantei inițiale elaborate de Ministerul Justiției, prevedea inițial un mecanism de declarație publică pentru 42 de categorii de persoane cu funcții de decizie. În forma parlamentară, această obligație a fost însă eliminată complet. Astfel, declarațiile nu mai vor fi publice, ci doar păstrate în condiții de confidențialitate pentru șapte ani.
Decizia de a renunța la transparența declarațiilor vine în contradicție cu decizia Curții Constituționale (nr. 297/2025), care stabilea că publicitatea declarațiilor de interese finanțiale contribuie la prevenirea corupției instituționale. ONG-urile subliniază că această schimbare nu respectă recomandările Curții și ignoră soluțiile legislative deja elaborate.
Este de menționat că reducerea transparenței în declarațiile de avere contravine și standardelor promovate de GRECO, care consideră aceste informații esențiale pentru prevenirea corupției.
Impact asupra transparenței electorale
Proiectul de lege prevede ca declarațiile candidaților la funcții elective să devină confidențiale. Astfel, alegătorii nu vor mai avea acces la informații precum participațiile în societăți, datoriile, contractele relevante, interesele care pot influența exercitarea mandatului sau dacă veniturile sunt proporționale cu contribuțiile declarate în campanie.
Această măsură limitează posibilitatea verificării integrității finanțării campaniilor electorale și poate afecta corectitudinea alegerilor. ONG-urile menționează că lipsa unui control sistematic și confidențialitatea acestor date pot genera neclarități și neconcordanțe între declarațiile și realitatea financiară a candidaților.
Modificări privind bunurile soțului/soției
Proiectul elimină obligația de a depune declarație de avere care să includă și bunurile soțului sau soției, fără a introduce un mecanism alternativ de control. Curtea Constituțională a stabilit că, deși declarația trebuie să vizeze doar propriile bunuri, lipsa unui mecanism de control real poate duce la transferul formal de bunuri și venituri către rude, evitând astfel înregistrarea adevăratelor averi.
ONG-urile atrag atenția că această lipsă de reguli netrebuincioase facilitează corupția instituțională și afectează transparența patrimoniului oficial al demnitarilor.
Declarația de avere la începutul și sfârșitul mandatului
Proiectul prevede obligativitatea depunerii unei noi declarații numai dacă există o modificare de peste 10.000 de euro față de declarația anterioară. Astfel, o schimbare mai mică nu va fi înregistrată, iar declarațiile de avere nu vor mai putea fi comparate pentru a identifica transferuri sau averi nejustificate.
Această modificare limitează posibilitatea de verificare a evoluției patrimoniului pe durata mandatului și facilitează evitarea unor controale amănunțite.
Sistemul de sesizări ale cetățenilor
Proiectul de lege stabilește că sesizările privind averile, incompatibilitățile sau conflictele de interese fără „fapte concrete” vor fi clasate dacă nu sunt completate în 15 zile. ONG-urile consideră că această prevedere îngreunează posibilitatea civică de monitorizare și verificare a eventualelor nereguli, deoarece cetățenii și organizațiile abia dacă vor avea acces la documente și informații suficiente pentru a formula sesizări valide.
Lipsa accesului rapid și total la date limitează acțiunea civică și verificarea obiectivă a eventualelor conflicte de interese.
Confidențialitatea și nulitatea actelor în conflict de interese
Proiectul prevede că actele administrative adoptate în cadrul unor organe colegiale vor fi considerate nule numai dacă, fără votul persoanei aflate în conflict, majoritatea nu s-ar fi întrunit. ONG-urile susțin că această normă ignoră posibilitatea ca o persoană în conflict de interese să influențeze deliberările și să afecteze deciziile colegiului.
Această abordare poate reduce eficiența sancțiunilor pentru conflicte de interese și pune în pericol integritatea proceselor decizionale.
Eliminarea sancțiunii de interdicție de trei ani
Proiectul permite diminuarea interdicției de ocupare a funcțiilor publice, de trei ani, până la jumătate, sau chiar neaplicarea acesteia în anumite situații. Criteriile pentru eliminarea sancțiunii, precum impactul financiar redus sau conflictul minor, ignoră gravitatea situației și riscul de abandonare a sancțiunii disuasive.
Reducerea efectivă a duratei sancțiunii crește riscul ca demnitarii cu averi nejustificate sau conflicte de interese să revină în funcțiile publice fără restricții.
Supravegherea Agenției Naționale de Integritate
Proiectul de lege interzice membrilor Consiliului Național de Integritate să participe la activități legate de atribuțiile lor, direct sau indirect. Încălcarea acestei interdicții poate duce la revocare.
ONG-urile atrag atenția că formularea „legătură directă sau indirectă” este foarte extensivă și poate include orice activitate, ceea ce face norma neclară și vulnerabilă la interpretări arbitrare. Această situație riscă să deprofesionalizeze și politicizeze Consiliul Național de Integritate, limitând capacitatea sa de supraveghere și sancționare.
Recomandări ale organizațiilor
Organizațiile semnatare solicită Parlamentului să refacă substanțial proiectul pentru a asigura transparența și conformitatea cu angajamentele internaționale și standardele europene. Se recomandă introducerea declarației publice de interese financiare, reluarea obligației de depunere a declarațiilor la începutul și finalul mandatului, precum și eliminarea unor prevederi care facilitează evitarea sancțiunilor pentru conflicte de interese.
Semnatarii protestului subliniază faptul că modificările propuse de actualul proiect de lege compromit lupta anti-corupție și pot avea consecințe financiare și reputaționale semnificative pentru România, dacă nu sunt reformulate în sensul creșterii transparenței și responsabilității.
