Viktor Orbán a apărut sâmbătă pe scena Universității de Vară de la Băile Tușnad în calitate de lider al opoziției, o situație inedită după 16 ani. Fostul premier ungar a criticat guvernul condus de Péter Magyar și a lansat avertismentul că actuala formă a Uniunii Europene va dispărea în circa 25 de ani.
Viziune asupra viitorului Uniunii Europene
Orbán a afirmat că UE, așa cum este în prezent, nu va mai exista peste un sfert de secol. El consideră că dominația Occidentului anglo-saxon va fi înlocuită treptat de o ordine internațională condusă de către Asia. Liderul maghiar nu dorește distrugerea proiectului european, ci o reformare profundă adaptată noii configurații geopolitice. În opinia sa, instituțiile internaționale trebuie regândite pentru a face față schimbărilor globale.
Orbán și-a exprimat scepticism față de conducerea actuală a instituțiilor UE și a criticat-o dur. În plus, a spus că nu ar accepta funcția de președinte al Comisiei Europene deținută de Ursula von der Leyen și a sugerat că această poziție ar trebui să fie desființată. El a declarat: „Nu trebuie să preluăm Comisia, trebuie să ocupăm Bruxelles-ul,” indicând o intenție de a reconfigura influența în cadrul structurilor europene.
Liderul Fidesz a solicitat politicienilor din alianța Patrioții pentru Europa să reformeze structurale interne ale instituțiilor europene, considerând că problemele actuale ale UE își au rădăcinile în mandatul Comisiei condusă de Jean-Claude Juncker, început în 2014.
Decizia de a nu ocupa mandatul de parlamentar
Orbán a explicat de ce nu și-a asumat un mandat în Parlamentul Maghiar. El a spus că a avut îndoieli în privința eficienței unui discurs rațional în actuala legislatură și a preferat să lase această acțiune pentru generațiile viitoare. În schimb, se va concentra pe consolidarea unei „mișcări de rezistență națională” pentru a recâștiga influența partidului său și a atrage noi alegători.
El l-a elogiat pe fostul ministru de Externe Péter Szijjártó, pe care l-a numit „cel mai bun ministru de externe din Europa”. Orbán și-a exprimat susținerea față de trecerea acestuia la compania chineză BYD. Printre personalitățile promovate de fostul premier s-au numărat și János Hajdu, șeful serviciului antiterorist TEK, anchetat pentru o operațiune referitoare la fonduri din Ucraina, și fostul ministru Balázs Hankó.
Orbán știe că presiunile asupra foștilor săi colaboratori pot cataliza viitoare lidere în Ungaria și că această strategie poate ajuta partidul să-și refacă poziția.
Critici la adresa guvernului condus de Péter Magyar
Discursul s-a axat, în mod special, pe atacuri la adresa noului guvern maghiar. Orbán a acuzat conducerea de la Budapesta de tendințe autoritare, comparând-o cu regimurile din America de Sud, precum Venezuela, despre care a spus: „Ungaria este noua Venezuela, doar fără bogăția petrolului.”
Liderul Fidesz a criticat modul de comunicare utilizat de guvern, numindu-l „guvernare prin Facebook” și acuzând autoritățile că evită dezbaterile politice și instituționale. El a respins, de asemenea, acuzațiile legate de presupuse cazuri de pedofilie din campania electorală, catalogând aceste afirmații drept „minciuni reușite”.
Orbán a apărat activitatea fostului președinte Tamás Sulyok, recent înlăturat din funcție, calificând ca false acuzațiile că acesta ar fi fost o marionetă a Fidesz. El a criticat și schimbările din instituțiile statului, susținând că acestea reprezintă un „sfârșit al statului de drept”, asemănând noua autoritate pentru monitorizarea adversarilor politici cu practicile regimurilor totalitare, evocând comparații cu regimurile comuniste și cu Adolf Hitler.
Regrete și perspective politice
Orbán a afirmat că singurul lucru pentru care partidul său ar trebui să-și ceară scuze este că Péter Magyar provine din interiorul fostului partid de guvernământ. El a criticat și direcția în politica externă a noului Guvern, susținând că Ungaria și-a pierdut independența și că actuala putere urmează directivele Bruxelles-ului.
Refuzând introducerea euro în Ungaria, Orbán a susținut că această măsură este promovate de banci și de speculatori, fiind interesată de impunerea unor politici de austeritate. În vizorul său se află influența continuă a fondurilor europene și relația cu instituțiile financiare internaționale.
Pentru viitor, fostul premier anticipează că, în a 134-a zi de guvernare, va fi clar că noul sistem al partidului Tisza este nesustenabil. El consideră că reducerea voturilor obținute – aproape 2,5 milioane – nu reprezintă suficient pentru majoritate, dar este convins de o creștere a nemulțumirii populare, ceea ce poate atrage noi alegători în susținerea Fidesz.
Orbán a indicat că partidul trebuie să se reinventeze și să devină un centru de resurse, un incubator și o pepinieră pentru grupări și inițiative pentru libertate. În acest sens, amintește că și-a început cariera politică în perioada comunistă, fiind reținut de poliție înaintea Revoluției din 1989.
De asemenea, înainte de discursul său, László Tőkés a subliniat necesitatea menținerii autonomiei comunității maghiare din România, insistând asupra consolidării instituțiilor comunității și continuării demersurilor pentru obținerea autonomiei în Transilvania și Ținutul Secuiesc, precum și pentru apărarea drepturilor colective și identității naționale în fața presiunilor actuale.