Guvernul a aprobat deblocarea a 6.850 de posturi în sistemul sanitar, în urma solicitărilor din sectorul public, bazate pe criterii financiare și de ocupare a paturilor. Decizia vizează ajustarea personalului în funcție de nevoile pacienților și situația bugetară a spitalelor, iar majoritatea posturilor suplimentare au fost transferate către unitățile care înregistrează o activitate intensă și pot suporta creșteri de personal.
Declarații și poziții despre situația sistemului medical
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a criticat afirmațiile premierului interimar Ilie Bolojan privind funcționarea sistemului medical. El a spus că Bolojan nu înțelege diferențele dintre tipurile de spitale și a menționat că spitalele de urgență funcționează după reguli speciale și trebuie să aibă capacitatea de extindere pentru accidente colective.
Rogobete a explicat că gradul de ocupare mediu în România pentru spitalele de urgență este de aproximativ 90%, deși recomandările internaționale indică o limită de 75%. El a subliniat că există și spitale cu ocupare mai mică, însă motivul nu este lipsa pacienților, ci deficitul de personal. El a adăugat că unele spitale au o ocupare între 60 și 70%, însă nu pot crește numărul de pacienți din cauza lipsei personalului calificat, chiar dacă au secții pe hârtie, precum cardiologie.
Rogobete a criticat, de asemenea, salariile personalului medical, afirmând că în 2024, salariile medicilor și asistentelor au crescut cu 20%. El a adus ca exemplu salariul unui medic rezident, menționând că acesta câștigă 1.200 de lei și a punctat că exodul medicilor din sistem a fost foarte grav înainte de 2018. Fostul ministru a spus că anesteziștii, care lucrează în condiții dificile, pot pierde între 2.500 și 4.000 de lei lunar.
Ilie Bolojan a oferit și el explicații despre repartizarea posturilor și stadiul actual al personalului din spitale. El a menționat că, pentru deblocarea a 26.000 de posturi cerute din sistemul sanitar, s-a decis inițial ca propunerile Ministerului Sănătății să se bazeze pe nevoile practice ale pacienților și pe situația financiară a spitalelor.
Criteriile care au ghidat decizia de aprobare a posturilor
Premierul interimar a explicat că două criterii principale au influențat repartizarea posturilor. Primul a fost ponderea cheltuielilor de personal în bugetul fiecărui spital. Spitalele cu o proporție mai mică a cheltuielilor de personal din totalul bugetului au primit mai multe posturi pentru a putea amplifica serviciile medicale.
Al doilea criteriu a vizat gradul de ocupare a paturilor. Spitalele cu un număr mare de pacienți internați au primit mai multe posturi, întrucât astfel se răspunde mai bine nevoilor cetățenilor. Bolojan a spus că aceste criterii arată dacă un spital ține pasul cu cererea comunității sau dacă consume resurse fără a avea o activitate corespunzătoare.
Guvernul a aprobat pentru aceste ajustări un total de 6.850 de posturi, dintre care circa 2.000 au fost transferate către spitale din centre universitare, din reședințele de județ și unități care oferă servicii de înaltă calitate.
Concluzii și reacții privind situația din sistemul de sănătate
Este de menționat că decizia de redistribuire a posturilor a fost luată în contextul în care peste 150 de spitale au un grad de ocupare sub 50%, ceea ce indică o discrepanță între resurse și cerere. În plus, lipsa personalului specializat, precum cardiologi, continuă să limiteze capacitatea acestor unități.
Susținătorii măsurilor spun că focusul pe realitățile financiare și pe gradul de ocupare va permite o gestionare mai eficientă a resurselor în sistem. Criticii atrag atenția, însă, că deficitul de personal și salariile mici rămân probleme majore, complicând reorganizarea și funcționarea eficientă a spitalelor.