Contradicții în datele familiilor românești pentru 2025
Un raport al Institutului Național de Statistică despre bugetele de familie pentru 2025 scoate în evidență contradicții semnificative în evoluția și structura economiei personale a României. Deși unele cifre indică creșteri și modernizare, altele arată persistente inegalități și decalaje.
15.3% din gospodării trăiesc fără acces la internet
În 2025, 64,5% dintre gospodăriile din România aveau conexiune la internet în locuință, comparativ cu 59,5% în anul anterior. Cu toate acestea, diferențele între medii rurale și urbane rămân mari. În zonele urbane, 76,1% dintre gospodării dispun de internet, față de doar 51,2% în cele rurale. În rândul gospodăriilor conduse de agricultori, doar 39,4% aveau acces la sistem online, iar aproape 40% din gospodării de agricultori nu se regăsesc în sistemul digital.
Mașina, indicator de statut social, nu de localizare geografică
52,7% dintre gospodării dețineau anul acesta un autoturism. Acest procent variază în funcție de ocupație mai mult decât de mediu. În rândul gospodăriilor de salariați, 75,2% aveau mașină, în timp ce doar 28,6% dintre gospodăriile conducătoare de pensionari făceau acest lucru. Diferențele dintre mediul urban (58,1%) și rural (46,5%) sunt mai reduse în comparație cu cele legate de statutul profesional.
Diferențe semnificative în venituri, în funcție de gospodărie și conducător
Venitul mediu al gospodăriilor conduse de bărbați a fost de 10.359 lei pe lună în 2025. Același indicator pentru cele conduse de femei a fost de 6.697 lei, fiind cu 35% mai mic. Deși veniturile totale au crescut în 2025 față de anul anterior, diferența salarială în interiorul gospodăriilor a rămas aproape constantă.
Vulnerabilitatea economică nu o au neapărat agricultorii
Majoritatea gospodăriilor de agricultori, 64,2%, consideră că pot acoperi cheltuielile curente din venitul lunar, comparativ cu 44,8% în cazul gospodăriilor de șomeri. Agricultorii dispun de resurse suplimentare, precum producție proprie și autoconsum, ce îi ajută să facă față cheltuielilor, în timp ce pentru concedii sau bunuri de lux, divergențele sunt similare, cu aproape 12,3% din gospodăriile rurale care își permit o săptămână de vacanță în afara casei.
Discrepanțele nutriționale, strict legate de situația pe piața muncii
Gospodăriile de pensionari consumă în medie 2.755 de calorii de persoană zilnic, fiind cele mai “consumatoare” categorii. În schimb, gospodăriile de șomeri consumă circa 2.163 calorii pe zi, cu aproape 600 mai puțin. În privința consumului de proteine animale, diferențele sunt evidente: pensionarii consumă în medie 52,8 grame pe zi, iar șomerii doar 41,5 grame.
Inegalitatea veniturilor și a salariilor în România
Pe decilele de venit, gospodăriile din cel mai bogat decil au avut în 2025 venituri totale medii de 18.249 lei lunar, în timp ce cele din cel mai sărac decil au înregistrat 3.551 lei. Raportul dintre cele două este de aproximativ 5 la 1.
Dacă se analizează doar salariile, diferența este și mai accentuată: gospodăriile din decila superioară au avut venituri salariate medii de 16.710 lei, în timp ce cele din decila inferioară au avut doar 385 lei. Acest aspect indică faptul că gospodăriile din cele mai sărace categorii se bazează mai mult pe alte surse, precum agricultura de subzistență și transferuri sociale.
Diferențele în aparatele electrocasnice din zonele rurale și urbane
51,5% dintre gospodăriile rurale păstrează încă un frigider simplu, fără congelator separat, față de 29,4% în urban. În același timp, 76% dintre gospodăriile urbane dispun de o combina frigorifică, față de doar 61,3% în zonele rurale, ceea ce reflectă diferențe de ciclu de înlocuire și posibilități financiare.
Raportul general arată o Românie cu dovezi de progres economic și digital, dar și cu linii de fracțiune clar marcate între categorii sociale, regionale și de ocupație. Anchetele INS pun în evidență aceste contradicții și diferențe, fără a le interpreta, doar prin cifre.
