Amazonia precolumbiană restructurată de civilizația Aquiry, descoperiri noi
Cercetători au descoperit peste 400 de situri și structuri monumentale în vestul Braziliei, cartografiate cu laser lidar pe o suprafață de aproximativ 4.500 km², sugerând o prezență umană intensă în regiune între anii 600 î.e.n. și 850 e.n.
Descoperiri arheologice cu laser lidar
Echipa condusă de arheologul Martti Pärssinen a identificat situri antice bine conservate, incluse în peste 400 de structuri de pământ, situri ceremoniale și drumuri ascunse în vegetație. Numărul total estimat de astfel de construcții variază între 20.000 și 30.000, acoperind o zonă extinsă din Amazonia.
Păssinen afirmă că aceste structuri indică existența unei civilizații interconectate și multiculturale, denumită Aquiry, care a avut o populație de milioane de oameni și a modificat profund ecosistemul zonei.
Tehnologia lidar în cartografierea siturilor antice
Pentru realizarea studiului, echipa a folosit lidar, o metodă de scanare aeriană ce utilizează fascicule laser pentru a crea hărți detaliate ale reliefului. Scanările acoperă trasee de până la 450 km, cu o lățime de un kilometru fiecare, la intervale de 10 km, permițând o acoperire cât mai continuă a zonelor cercetate.
Laserul reflectat de pe suprafață oferă măsurători precise, dezvăluind forme geometrice mari și drumuri drepte între situri. În unele cazuri, aceste au format structuri complexe precum pentagoane și cercuri înscrise în pătrate, asemănătoare geoglifelor de mare dimensiune.
Structuri și populație estimată
Descoperirile anterioare cu privire la resturi de cărbune au permis datări radiocarbon ale acestor lucrări la aproape 2.500 de ani vechime. Estimările arată că populația civilizației Aquiry putea ajunge între 1,25 și 3 milioane de persoane, răspândite pe circa 183.000 km².
Specialistul Heiko Prümers are însă rezerve în privința acestor cifre, sugerând că prezența geoglifelor în sute de situri poate indica relocări frecvente ale populației, mai degrabă decât o densitate extrem de mare a locuitorilor.
Impactul asupra ecosistemului și cultivarea plantelor
Dovezile arată că această populație a influențat ecosistemul Amazoniei, dezvoltând practici agricole pentru plante precum castanul de Brazilia, palmierul Bactris gasipaes, bababa și uricuri. Analiza fitoliților sugerează și cultivarea porumbului și dovleacului încă din acea perioadă.
Cercetătorii indică faptul că activitatea umană a avut un efect semnificativ asupra bilanțului de carbon al Amazoniei antice și că aceste influențe trebuie incluse în modele climatice viitoare.
Implicații pentru înțelesul istoriei Amazoniei
Descoperirile răsturnă percepția de până acum, conform căreia Amazonia a fost aproape neatins până la sosirea conchistadorilor. Erau, însă, o populație numeroasă și evoluată, a cărei amprentă asupra mediului natural a fost profundă și complexă.
Pärssinen afirmă că aceste rezultate pot schimba modul în care se înțelege trecutul regiunii și modul în care activitatea umană modernă influențează pădurile tropicale.