Ilie Bolojan a fost întrebat de reporterul Gândul despre decizia sa din 27 martie 2026, prin care mai multe centrale pe cărbune au fost închise prin ordonanță de urgență, în contextul crizei de energie. În răspuns, premierul demis a explicat că responsabilitatea pentru această măsură nu îi aparține în totalitate și a plasat vina pe ministere și pe incapacitatea administrativă.
Implementarea deciziei privind închiderea centralelor pe cărbune
Pe 27 martie 2026, Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat o ordonanță de urgență pentru desființarea mai multor centrale pe cărbune, ca parte a angajamentului României din cadrul Planului de Redresare și Reziliență de „decarbonizare”. Aceasta a vizat în principal centrale pe huilă și lignit.
Obligații pentru operatorii economici
Conform prevederilor, operatorul economic care deține capacitățile în cauză trebuie să informeze ministerul de resort cu privire la documentele justificative privind încheierea exploatării, în termen de cinci zile de la emitere. În cadrul ordonanței, se stipulează clar obligația de comunicare și respectarea termenelor.
Controverse și declarații ale fostului premier
Ilie Bolojan a declarat că a lucrat corect pentru România, afirmând că termenul pentru finalizarea proiectelor de energie verde, precum cele pentru fotovoltaice și stocare, a fost stabilit pentru perioada 2021-2025, dar nu a fost respectat din cauza incapacităților administrative. El a subliniat că limitările în înlocuirea centralelor pe cărbune provin din cauza constrângerilor legate de capacitatea administrativă a ministerelor și autorităților locale. În plus, a menționat că proiectele au fost afectate de contracte „care nu sunt fezabile”.
Stare de alertă în domeniul energetic
În cadrul ședinței extraordinare a Guvernului, s-a decis declararea stării de alertă în energie. De asemenea, a fost aprobată suplimentarea cu 7 milioane de lei a bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, proveniți din Fondul de Rezervă, pentru măsuri excepționale în localitățile Călărași și Constanța.
Situația la centrala nucleară de la Cernavodă
Autoritățile au oprit controlat unul dintre cele două reactoare ale centralei de la Cernavodă, pentru a gestiona reducerea debitului apei din Dunăre. La nivelul țării, debitul râului a scăzut la aproximativ 1.650 mc/s, față de media lunii iulie de circa 4.750 mc/s, iar prognozele indică o scădere spre 1.500 mc/s, aproape de minimul istoric din 1985.
Impactul potențial asupra producției de energie
O posibilă oprire a ambelor reactoare de la Cernavodă ar reduce considerabil producția internă de energie electrică, forțând România să importe mai mult. În context regional, alte state se confruntă cu probleme similare, ceea ce ar putea duce la creșteri ale costurilor pentru energia importată și, implicit, la creșterea prețurilor la consumatori.