România trece printr-un nou val de controverse legate de legea integrității, după ce proiectul de lege a fost respins de Senat. Criticile legate de modificările propuse vizând sancțiuni și raportarea la mandatul aleșilor au generat reacții dure din partea partidelor de opoziție, în special PNL și USR, și a fost comparate cu controversele anterioare legate de statutul magistraților.
Reacții asupra modificărilor legii integrității
Fostul ministru PSD al Sănătății, Rogobete, a venit cu o interpretare critică a situației, făcând referire la modul în care unele reforme sunt percepute diferit în funcție de contextul politic. El a comparat reacțiile de acum cu cele din trecut, când s-au făcut modificări în statutul magistraților.
Potrivit lui Rogobete, aceeași abordare a fost aplicată și în cazul statutului magistraților, unde norma tranzitorie prevedea ca cei care urmau să se poată pensiona peste un an să rămână în activitate cel puțin doi ani. El susține că această reformă a fost prezentată ca fiind necesară și în interesul sistemului și al societății, fiind criticată doar dacă era contestată.
Referindu-se la amendamentul PSD privind legea integrității, Rogobete a explicat că acesta stabilește că un ales care ar intra în interdicția de trei ani abia la finalul mandatului va intra automat în această interdicție în termen de 30 de zile după excludere. El a atras atenția că, în opinia sa, același tip de critici și obiectii exclud și în cazul modificărilor anterioare, semn că nu s-au schimbat principiile juridice sau interesul public, ci doar persoanele vizate.
Deputatul a subliniat că reforma trebuie sprijinită pentru toți și nu folosită selectiv pentru anumite categorii. El a afirmat că dacă un principiu este corect, trebuie aplicat universal, indiferent de apartenența politică sau de persoana vizată. Critica sa vizează percepția unei ipocrizii în discursul și acțiunile partidelor aflate la putere, în special PNL și USR, despre reformă.
Acuzații de dublă măsură și reacția politică
Rogobete a acuzat PNL și USR de practici de dublă măsură în modul de gestionare a discursului și a criticilor. El a afirmat că, în trecut, liderii acestor partide au utilizat apelative dure și au manifestat un discurs urii, încurajând multe dintre acestea ca fiind libertate de exprimare sau satiră, ceea ce este permis.
El susține că, atunci când același ton dur este folosit pentru a răspunde criticilor, aceste partide încep să vorbească despre lipsă de respect și barbarism. Această dublă măsură, consideră Rogobete, indică o lipsă de consecvență și reflectă interese politice, mai ales în contextul în care proiectul legii integrității a fost respins de către Senat.
Reacția a venit după ce opoziția criticase un amendament susținut de PSD, privind sancțiuni retroactive și încetarea mandatului aleșilor în 30 de zile. Liderul USR, Dominic Fritz, a declarat că amendamentul vizează direct și ar fi neconstituțional. Criticile au fost accentuate de poziția partidelor din guvern și de modul în care acestea gestionează legislația referitoare la integritate și sancțiuni.
În concluzie, discuția privind legea integrității rămâne în centrul atenției politice, în contextul unei percepții de abordări diferite și de practici de dublă măsură între formațiunile politice din România.
