România are un rating suveran „BBB” pe scala IDR pentru valute, susținut de apartenența la Uniunea Europeană și de fluxurile de capital externe, în timp ce provocările financiare și politice afectează perspectiva de evaluare. Ratingul reflectă atât punctele forte ale țării, cât și riscurile legate de stabilitatea fiscală și externă.
Aspecte fiscale și financiare
Deficitul bugetar al României se află în proces de reducere, estimându-se că va fi de 5,9% din PIB în 2026, față de 9,3% în 2024. În prima jumătate a lui 2026, deficitul de numerar s-a redus la 42 miliarde RON (2% din PIB), față de 70 miliarde RON în aceeași perioadă a anului anterior. Veniturile au crescut, în principal din TVA, în timp ce cheltuielile s-au menținut relativ stabile.
— Execuția proiectelor finanțate din fonduri europene a fost de 40%, iar cheltuielile de capital au atins 36% din obiectivul anual.
Finanțele publice se confruntă cu o creștere a raportului datoriei publice/PIB, care va ajunge la 64,5% în 2028, față de 59,3% la sfârșitul lui 2025. Excedentul primar estimat va menține datoria relativ stabilă până în 2028, dar o ajustare suplimentară de 1,5% din PIB va fi necesară pentru stabilitate, în condițiile unei posibile depreciere a leului și a creșterii ratelor dobânzilor.
Context politic și impactul asupra stabilității
Prăbușirea coaliției cvadripartide în mai 2026 a generat incertitudine politică semnificativă. Lipsa unui guvern stabil post-prăbușire limitează vizibilitatea asupra reformelor fiscale și a implementării programelor aferente PNRR. Aceasta afectează și posibilitatea de a atrage fonduri europene, ceea ce poate avea consecințe pe termen mediu asupra sustenabilității financiare.
— Inițiativele de consolidare fiscală, deși au contribuit la îmbunătățirea perspectivei fiscale, pot fi afectate de provocările politice și sociale generate de contextul preelectoral, în special înaintea alegerilor din 2028.
Planul de reducere a deficitului va fi mai lent după 2026, cu o estimare de 5% din PIB în 2028, în condițiile menținerii cheltuielilor de capital la niveluri reduse și a unor ajustări moderate ale salariilor și pensiilor.
Datorii externe și echilibru extern
Deficitul de cont curent se va diminua gradual, la 6,7% din PIB în 2028, de la 7,9% în 2025, dar va rămâne peste media „BBB”, de 0,3%. Intrările nete de investiții străine directe (ISD) vor acoperi doar 26% din acest deficit, iar rezervelor internaționale brute li se prevede o scădere, de la 5,2 la 4,6 luni acoperire pentru plățile externe curente în aceeași perioadă.
— Datoria externă netă va crește la 32% din PIB în 2028, de la 22,5% în 2025, fiind mai ridicată în raport cu țările de rang similar, ceea ce adaugă vulnerabilitate la fluctuațiile valutare.
România depinde în mare măsură de finanțarea externă, inclusiv de fonduri UE, granturi și împrumuturi din programul RePowerEu. Intrările din piața de capital pentru refinanțare vor fi influențate de evoluția datoriilor scadente și de încrederea pieței.
Perspectiva economică și inflația
Economia României se va contracta cu 0,6% în 2026, în condițiile în care consumatorii și companiile reduc cheltuielile, iar conflictul din Orientul Mijlociu influențează cererea externă. Creșterea PIB-ului real se estimează să revină la 2,3% până în 2028, alimentată de dinamica salariilor și investițiile private, compensând reducerea cheltuielilor publice.
— Tendințele deflaționare vor fi moderate, însă inflația ridicată persistă, cu o medie de 7,6% în 2026, față de 6,8% în 2025, cauzată de deprecierea leului și prețurile ridicate la energie.
Prețurile energiei și expirarea plafonului de preț pentru electricitate, în a doua jumătate a anului 2025, vor menține presiunea inflaționistă. Până în 2028, rata medie a inflației ar putea să scadă la 3,8%.
Utilizarea fondurilor europene și reforme
Implementarea proiectelor europene a fost lentă, cu 40% din bugetul alocat pentru 2026 utilizat până acum. Aprobare tardivă a bugetului pentru 2026 a contribuit la sezonialitatea cheltuielilor de capital și a afectat absorbția fondurilor.
— Riscurile politice și dificultățile în implementarea reformelor în cadrul PNRR pot întârzia accesul la fondurile europene și pot accentua instabilitatea fiscală.
Limitele politice și financiare riscă să limiteze extinderea măsurilor de consolidare fiscală, mai ales înaintea alegerilor parlamentare din 2028, ceea ce poate încetini procesul de reducere a deficitului și stabilizarea datoriei.
Clasamentul ESG și vulnerabilități
România are un scor de relevanță ESG de „5[+]” pentru stabilitate politică și drepturi, de „5[+]” pentru statul de drept și de „4[+]” pentru drepturile creditorilor. Aceste valori reflectă un respect relativ pentru drepturile politice și juridice și un nivel moderat de corupție, influențând pozitiv profilul de credit.
— Factorii ESG nu reprezintă în mod direct un risc major pentru credit, dar consolidarea guvernanței și stabilitatea politică pot influența pe termen mediu ratingul.
Riscurile majore rămân legate de incertețile politice și performanța reformelor fiscale și structurale, precum și de vulnerabilitățile externe generate de deficitele mari și dependența de finanțare externă.
