Donald Trump a comentat vineri, la un eveniment în New York, situația Curții Penale Internaționale (CPI), afirmând că nu este „deocamdată” vizat de această instituție, în contextul campaniei desfășurate de Statele Unite împotriva acesteia. Liderul american a făcut aceste declarații în timpul unei reuniuni a guvernului la Camp David, întrerupând discursul secretarului de stat Marco Rubio.
Declarații ale lui Donald Trump despre CPI
Președintele SUA a glumit despre subiect, afirmând că „nimic nu indică faptul că ar fi pe urmele mele”. El a subliniat că „sunt multe persoane care nu ar trebui considerate astfel” și a menționat cazul prim-ministrului israelian, Benjamin Netanyahu, vizat de un mandat de arestare emis de Curte în 2024.
Trump a adăugat că „nimic nu indică faptul că eu mă număr printre aceștia”, declarație ce a stârnit rânjete în sală și râsete generale. Comentariile sale au fost interpretate ca o declarație indirectă de opoziție față de CPI, în condițiile în care conflictele dintre SUA și această instituție s-au intensificat recent.
Contextul politic al atacurilor asupra CPI
La jumătatea lunii iulie, Statele Unite au lansat o ofensivă diplomatică împotriva CPI, pe care o consideră o „amenințare”. Washingtonul a furnizat acuzații privind posibilele „amenințări” la adresa cetățenilor americani, anunțând noi sancțiuni și apelând partenerii internaționali să se retragă din această instituție.
Relațiile dintre guvernul american și Curtea Penală Internațională sunt tensionate, iar mai mulți magistrați ai CPI au fost supuși sancțiunilor americane. Statele Unite nu au aderat la tratatul care a înființat această curte, înființată în 2002 pentru urmărirea celor mai grave crime internaționale.
Poziția oficială a Statelor Unite și criticile la adresa CPI
Secretarul de stat Marco Rubio a afirmat că CPI este „o organizație internațională nelegitimă” și a explicat că Statele Unite au încercat să convingă Curtea să-și modifice atitudinea. El a criticat dur poziția instituției și a susținut că cinci țări s-au retras sau urmează să o facă, printre acestea fiind Ciad și Venezuela, confirmând astfel o tendință de retragere.
Rubio a mai spus că „alte țări ar trebui să le urmeze exemplul”, indicând o strategie de izolare și de reducere a influenței Curții Penale Internaționale în statele respective.
În acest context, nici Israelul, nici Statele Unite nu semnează tratatul internațional prin care s-a instituit CPI. În ciuda acestui fapt, Curtea continuă să emită mandate de arestare pentru diferite oficiali și lideri, motiv pentru care guvernele americane și israeliene rămân critice față de institutie și activitatea sa.
Pentru 2024, un mandat de arestare emis de Curte împotriva lui Benjamin Netanyahu reprezintă unul dintre cazurile care alimentază tensiunile diplomatice. În condițiile în care Washingtonul susține că CPI nu are legitimitate, acest lucru influențează și relațiile diplomatice și judiciare între aceste state și Curte.