România se confruntă cu o criză energetică accentuată, generată de un dezechilibru între producție și consum, în contextul unor decizii politice și acțiuni care au diminuat capacitatea națională de generare a energiei. Premierul interimar Bolojan a decretat stare de alertă, în timp ce condițiile din teren indică o reducere semnificativă a producției energetică naționale din cauza blocajelor și deciziilor politice.
Impactul blocajelor în construcția de hidrocentrale și închiderea minelor de cărbune
Proiectele de hidrocentrale blocate de ONG-urile de mediu și de USR, precum și deciziile de închiderea minelor de cărbune, contribuie la dezechilibrul energetic. Un proiect important, hidrocentrala de la Răstolița, a fost blocat de USR și ONG-uri, deși era aproape finalizată în proporție de 90%. Aceasta putea adăuga 35,3 MW în sistemul energetic național.
Gruparea pentru repornirea altor hidrocentrale a evidențiat că șapte proiecte strategice sunt blocate de ani de zile. În total, aceste centrale ar fi putut produce 214 MW, menținând o parte din rezerva necesară sistemului energetic în condiții de criză.
Decizii care au redus capacitatea hidroenergetică
Decizia ministrului Mediului, Diana Buzoianu, de a închide mai multe baraje-cheie, inclusiv cele de la Vidraru, a dus la indisponibilitatea a peste 730 MW în perioada actuală. Acest lucru amplifică deficitul de energie, fiind o perioadă în care sistemul are nevoie de fiecare megawatt. În total, opt baraje sunt în proces de modernizare și nu sunt operaționale, reducând capacitatea disponibilă.
Criza energetică actuală a fost accentuată de măsurile de închidere a centralelor pe bază de cărbune. România avea în plan închiderea până în 2032 a peste 4.900 MW de centrale, o parte nefiind atractivă pentru investitori, conform explicațiilor oficiale. Lipsa interesului a împiedicat deja înlocuirea acestor instalații cu alternative pe gaz sau energie fotovoltaică.
Campania împotriva hidrocentralelor și implicațiile acesteia
În 2022, USR a sesizat CCR pentru legea care permite finalizarea hidrocentralelor ilegale în ariile naturale protejate. În urma acestor demersuri, proiectul hidrocentralei de la Răstolița a fost blocat, deși era aproape finalizat. ONG-urile de mediu, sprijinite de USR, au avut un rol clar în steningul punerii în funcțiune a celorlalte șapte hidrocentrale strategice.
Până în prezent, dintre acestea, doar una, de la Cerna Belareca, a produs 14,7 MW, în timp ce celelalte au rămas în impas. În criza energetică, această situație a dus la o reducere de 214 MW în capacitatea totală de generare prin hidroenergie.
Decizii și controverse privind gestionarea resurselor hydrotehnice
Barajele de la Vidraru, Paltinu și alte mari instalații hidroenergetice au fost închise temporar pentru modernizare, generând o reducere de peste 730 MW a capacității hidroenergetice naționale. Două dintre aceste baraje vor fi închise între 2025 și 2026, pentru lucrări de modernizare, potrivit deciziei ministrului Diana Buzoianu.
Dacă aceste baraje și hidrocentrale ar fi rămas funcționale, contribuția lor ar fi fost vitală în gestionarea crizei energetice, mai ales în contexte de prăbușire a producției la centralele de la Cernavodă și în condițiile insuficientei diversificări energetice.
Reacțiile și pozițiile oficiale
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a afirmat că legea hidrocentralelor nu blochează proiecte viabile, ci doar cele ineficiente, având în vedere reducerea debitelor râurilor. În opinia sa, hidrocentralele care nu mai produc energie nu trebuie finalizate, pentru că ar distruge pădurile și mediul, fiind un impact iremediabil.
Specialiști precum Dumitru Chisăliță au criticat aceste argumente. El a declarat că refuzul de a finaliza hidrocentralele aproape gata ar trebui reconsiderat, deoarece rămânerea în impas devine mai dăunătoare pentru mediu și pentru sistemul energetic.
Criza actuală a evidențiat vulnerabilitățile deciziilor politice și ale blocajelor generate de organizațiile de mediu, care au redus capacitatea de producție energetică a României, agravând deficitul național de energie.