România a evitat la limită retrogradarea la categoria junk, menținându-și ratingul suveran BBB- cu perspectivă negativă, anunță agenția de rating Fitch. Deși țara noastră a scăpat de această decizie, specialiștii avertizează că costurile de împrumut rămân încă mari și indică o situație financiară precară.
Decizia Fitch privind ratingul României
Fitch a menținut calificativul suveran al României la BBB-, dar a păstrat perspectiva negativă. Agenția a apreciat un apel făcut de țara noastră și datele suplimentare trimise, care au influențat evitarea retrogradării. Evaluarea tehnică a agenției se bazează în proporție de 80-85% pe indicatorii privind finanțele publice, politicile monetare, sustenabilitatea sectorului extern și eficiența guvernării, conform criteriilor Băncii Mondiale.
Costul de împrumut al României și comparații cu vecinii
Dobânda la titlurile de stat românești pe 10 ani este de 6,91%, putând depăși 7% în medie. În contrast, Bulgaria se împrumută la dobânzi peste 4%, iar Ungaria are o rată de 5,56%. Albania, din afara UE, se impune cu dobânzi între 4,6% și 5,4%. Costurile de împrumut indică o percepție negativă a investitorilor asupra situației financiare a României.
Reacțiile politice și analizele specialiștilor
Fostul premier Florin Cîțu consideră că România deja a fost retrogradată, iar decizia Fitch a atras o percepție de răgaz pentru guvernarea actuală. El afirmă că actualul guvern a adus situația în această condiție, iar criza economică în care se află nu va putea fi rezolvată rapid, chiar dacă s-a cumpărat timp.
Analistul Adrian Negrescu apreciază decizia Fitch ca fiind un semnal de alarmă pentru investitori, avertizând că riscul unui exod de capital este real dacă țara nu va adopta măsuri corespunzătoare. El subliniază că dobânzile mari și situația economică reflectă lipsa de încredere a investitorilor în gestionarea finanțelor publice.
Impactul crizei politice și a măsurilor asupra ratingului
Negrescu explică că guvernul a reușit, la ultima oră, să intervină în comunicatul Fitch prin implicarea BNR și a Ministerului Finanțelor, fapt ce a influențat decizia agenției. În același timp, el avertizează că evaluarea agenției Moody’s, cunoscută ca fiind mai exigentă, poate fi mai dură în perioadele următoare.
De asemenea, specialistul indică riscul ca adoptarea Legii salarizării contestate să ducă la noi creșteri de taxe sau TVA, dacă parlamentarii votează favorabil majorările salariale pentru anumite categorii de bugetari. Aceasta poate accentua presiunea asupra economiei și fiscalității, dacă nu sunt gestionate echilibrat.
Sperietoarea junk și politicile guvernamentale
Fostul premier afirmă că guvernul interimar va folosi statutul de „junk” ca un instrument pentru a menține propria poziție politică. El susține că, fiind interpretată ca un semn de criză, această situație va fi utilizată pentru a justifica creșteri de taxe și impozite, inclusiv TVA, pentru acoperirea deficitului.
Negrescu adaugă că, în condițiile actuale de îndatorare, statul român se împrumută în medie câte un miliard de euro pe săptămână pentru a plăti salariile și pensiile, semn clar al unei crize de lichiditate.
Dobânzile și criza financiară
Specialistul explică faptul că dobânzile mari plătite de România pentru credite externe sunt un indicator clar al unei situații financiare precare. În comparație cu țări precum Serbia sau Cehia, costurile de împrumut reflectă o lipsă de credibilitate și stabilitate.
Lipsa unui guvern stabil și lipsa reformelor sunt principalele motive pentru aceste costuri ridicate. Investitorii strategici evită titlurile de stat românești din cauza riscurilor percepute, ceea ce menține dobânzile la un nivel aproape maxim.
Perspectivele agenției Moody’s și implicațiile viitoare
Negrescu avertizează că, după evitarea mai mult sau mai puțin temporară a downgrade-ului de către Fitch, următoarea evaluare a agenției Moody’s va fi mult mai dură. Aceasta este considerată mai exigentă în analiza situației politice și economice a României.
Pentru a evita o nouă retrogradare, autoritățile trebuie să adopte urgent legile legate de PNRR, ce reprezintă o sursă critică de finanțare pentru următorii ani. Întârzierea în acest proces poate să ducă la agravarea percepției negative și la o criză de lichiditate și mai profundă.
Rolul BNR și al Ministerului Finanțelor în influențarea ratingului
Analistul consideră că intervențiile BNR și ale ministrului de Finanțe au jucat un rol esențial în gestionarea situației. Contactele și comunicările oficiale din ultima perioadă au facilitat renegocierea deciziei agenției Fitch, contribuind la menținerea calificativului.
El adaugă că, pentru a asigura continuitatea finanțării, guvernul a fost nevoit să accelerze adoptarea legilor PNRR, aspect crucial pentru derularea programelor și atragerea fondurilor europene.
Viitorul fiscal și riscurile de creșteri de taxe
Specialistul avertizează că, dacă legea salarizării va fi aprobată cu creșteri de venituri pentru bugetari, autoritățile vor simți nevoia să majoreze taxe și TVA pentru a compensa cheltuielile suplimentare.
El argumentează că situatia actuală limitează capacitatea statului de a folosi împrumuturi, iar orice cheltuială în plus trebuie suportată de creștere fiscală, în condițiile în care evaziunea fiscală rămâne o problemă majoră.
România traversează o perioadă critică din punct de vedere financiar, cu perspectivele de rating extrem de importante pentru viitorul economic.
