Dan Dungaciu afirmă că România importă energie din Ucraina din cauza deciziilor politice și a incapacității clasei politice de a anticipa criza energetică. Sociologul consideră că această situație reflectă bilanțul ultimilor ani de gestionare slabă și ineficientă a resurselor naționale.
Importul de energie din Ucraina, un semnal de alarmă
Dan Dungaciu a declarat că, în condițiile crizei energetice, România se află în situația paradoxală de a achiziționa curent electric din Ucraina. El a subliniat că, deși Ucraina a fost afectată de război timp de patru ani, a reușit să-și mențină o poziție mai stabilă pe piața energetică decât România. Sociologul a explicat că infrastructura energetică a Ucrainei a fost bombardată, dar țara este încă în măsură să exporte energie, în timp ce România recuperează din efeu după decizii politice neadaptate.
Criza energetică și ceea ce putea fi prevăzut
Dungaciu a criticat deciziile politice legate de gestionarea resurselor de apă în contextul secetei. Potrivit sa, seceta severă din acest an nu putea fi controlată, însă ar fi putut fi anticipată cu ajutorul prognozelor meteo și a unor analize pe termen lung. El a menționat că autoritățile au decis să golească lacurile de acumulare pentru a face „curățenie”, decizie pe care o consideră ca fiind riscantă și greșită în contextul situației actuale.
Gestionarea resurselor și bilanțul clasei politice
Sociologul a afirmat că actuala criză energetică este rezultatul gestionării deficitare a resurselor de către clasa politică a României. El a accentuat că, deși seceta nu putea fi controlată, prevederile meteo puteau fi folosite pentru a lua decizii mai strategice. Dungaciu a criticat faptul că lacurile de acumulare au fost golite, în loc să fie păstrate pentru perioadele critice, ceea ce a agravat situația energetică și economică.
Afectarea sistemului energetic și agricol din cauza secetei
Specialiștii au avertizat că seceta a destabilizat grav zona energetică. În nordul țării, 12 stații hidrologice au ajuns la debit zero, iar alte 15 au înregistrat debite minime istorice, consecință a lipsei ploilor și a valului de căldură. În unele bazine hidrografice, scurgerea a coborât sub 10% față de media multianuală, iar în altele variază între 10% și 25%, conform datelor transmitute de Administrația Bazinală Someș-Tisa și preluate de Mediafax.
Această situație agravează problemele din sectorul energetic și din domeniul agricol, unde resursele de apă sunt insuficiente pentru irigații și producție. În aceste condiții, riscurile de deteriorare a infrastructurii și de scădere a randamentului economic sunt în creștere.
