Partidul Social Democrat reacționează la afirmațiile lui Ilie Bolojan privind amendamentele propuse pentru Legea Integrității, considerând că acestea au fost făcute cu motive politice. PSD acuză actuala conducere a USR și PNL că impactul asupra legislației este influențat de interese politice, nu de principii constituționale.
Contextul legislativ al Legii Integrității și conflictele politice
Legea Integrității a fost elaborată de echipa din Ministerul Justiției condusă de Radu Marinescu și a fost modificată de USR după preluarea portofoliului. Inițial, proiectul a fost ținut la sertar, apoi adaptat pentru a corespunde cerințelor Comisiei Europene, în contextul unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Ceva mai târziu, proiectul a fost adus în transparență, iar PSD a acuzat că modificările urmăreau să protejeze liderul USR, primarul Timișoarei, Dominic Fritz, condamnat definitiv pentru conflict de interese.
În comisia de specialitate a Parlamentului, proiectul a fost supus de două ori aceluiași amendament propus de social-democrați, pentru a-l salva de respingere. În cele din urmă, pe data de 6 august, proiectul a fost aprobat în Parlament, înainte de a ajunge pe masa președintelui pentru promulgare, fiind trimis Curții Constituționale.
Reacția PSD și conflictul privind revizuirea legii
După adoptarea în Parlament, USR și PNL și-au exprimat intenția de a contesta legislația la CCR. În aceste condiții, social-democrații au criticat vehement poziția liderilor USR și PNL.
Ilie Bolojan, premier interimar, a afirmat vineri dimineață că amendamentele elaborate de PSD au fost făcute cu un scop politic. El a declarat pentru RFI că dacă CCR va constata neconstituționalitatea articolelor respective, legea va fi retrimisă în Parlament, urmând să se mai așteptă două săptămâni pentru eventuale corecturi.
Acesta a fost răspunsul oficial al autorităților privind disputa legată de modificările legii, dar nu au fost menționate alte detalii despre conținutul amendamentelor sau despre argumentele Curții și ale Parlamentului.
Legea Integrității rămâne sub observație, în timp ce certurile politice continuă în cadrul procesului legislativ, iar contestările la CCR sunt încă în curs.