Ceuta și Melilla, cele mai importante enclave spaniole de pe coasta nord-africană, continuă să fie ținta tentativelor de migrație ilegală, activitatea rețelelor de trafic uman adaptându-se noilor condiții de supraveghere și detectare a autorităților. Chiar dacă unele grupuri de recruare și-au încetat activitatea, analiza recentă indică faptul că aceste rețele persistă, schimbând însă modul de operare pentru a evita detectarea.
Rețelele de trafic și noile strategii de recrutare
Grupurile active pe rețelele sociale, în principal pe Facebook și WhatsApp, au folosit denumiri aparent inofensive, precum „Tanger-Gueznaia” sau „contracte de muncă în Spania”, pentru a nu atrage atenția autorităților. Cinci dintre cele mai mari astfel de grupuri, cu peste 200.000 de membri, și-au întrerupt temporar activitatea, posibil din cauza presiunii poliției marocane.
După această mutare, rețelele de trafic au continuat să funcționeze prin alte grupuri, care nu fac referire directă la migrație. De exemplu, un grup cu 139.100 de membri, „Tanger-Gueznaia”, a fost identificat ca fiind centrul de lansare a apelurilor pentru mobilizare, prin mesaje care cheamă la acțiune, utilizând un limbaj mai subtil. Aceste mesaje sunt adesea scrise la persoana întâi și conțin apeluri directe.
Structura și adaptarea rețelelor
Rețelele acționează pe două niveluri: grupurile publice de Facebook și grupurile private de WhatsApp, accesibile doar pe bază de invitație. În aceste grupuri, revendicările de participare pot fi făcute chiar și de persoane fără experiență sau abilități specifice, precum femei dispuse să însoțească fete, sau indivizi care declară că nu știu să înoate, dar sunt dispuși să încerce traversarea frontierei.
Se estimează că grupurile private de WhatsApp pot reține persoane pe bază strictă de invitație, crescând dificultatea de a monitoriza și închide aceste canale.
Audiența recrutată și metodele utilizate
Persoanele vizate sunt tineri șomeri cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani, mulți dintre ei neincluși în mod obișnuit în grupurile dedicate migrației. Rețelele de trafic profită de această vulnerabilitate, adresându-se direct publicului-țintă prin anunțuri și mesaje în grupuri aparent nelegitime.
Majoritatea tentativelor de migrație presupun transporturi disimulate și utilizarea unor rute alternative pentru evitarea controalelor. Aceste acțiuni sunt suscitate de mesajele de mobilizare care circulă și în ultimele săptămâni în mediul online, avertizează autorii studiului.
Impactul situației din 10 zile anterioare
Datele oficiale indică că, în urmă cu 10 zile, aproximativ 72.000 de persoane au trecut ilegal frontiera dinspre Maroc spre Ceuta. Din acest număr, 70.000 s-au întors ulterior în Maroc, conform declarațiilor guvernului de la Madrid. Situația a declanșat o criză diplomatică între Spania și Italia, ca urmare a valului masiv de migranți.
Autoritățile de la Madrid anticipează posibilitatea unei noi tentative de pătrundere în masă în jurul datei de 15 august, având în vedere mesajele de mobilizare răspândite pe rețelele sociale în ultima perioadă. Totuși, se consideră improbabil ca această eventualitate să atingă aceeași amploare.
Ceuta rămâne astfel o zonă de maximă tensiune și vulnerabilitate în contextul migrator, iar rețelele de trafic uman continuă să adapteze strategiile pentru a facilita traversări ilegale, folosind rețele sociale ca platforme de recrutare și mobilizare.