Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, este acuzată că a plătit firme private pentru elaborarea Strategiei privind biodiversitatea, deși în cadrul ministerului există o structură specializată ce ar fi putut realiza același document fără cheltuieli suplimentare din fonduri publice. În acest context, criticile vizează modul de utilizare a banilor publici în procesul de elaborare a strategiei.
Cine a fost plătit pentru strategia privind biodiversitatea?
Un consorțiu format din trei firme private a fost angajat să scrie strategia pentru biodiversitate, deși Ministerul Mediului dispune de o direcție specializată în acest domeniu. Aceasta are în componentă angajați cărora li se achită salarii din fonduri publice și care dețin cunoștințe și date relevante pentru realizarea documentului.
Criticile aduse cheltuielilor publice
Petrișor Peiu a susținut pe Facebook că angajații din minister sunt, presupune el, mai calificați să redactească o asemenea strategie decât firmele private. El a cerut Curții de Conturi să verifice legalitatea și oportunitatea cheltuielilor pentru realizarea strategiei și modul în care documentul finanțat din bani publici a fost transformat într-un proiect de lege depus de Diana Buzoianu.
Controverse legate de legalitatea documentului
Petrișor Peiu a întrebat dacă este legal ca o persoană din Parlament, în acest caz Diana Buzoianu, să își însușească un document pentru care statul a plătit bani publici, dar care apoi a fost utilizat ca proiect de lege. Această acțiune ridică întrebări privind modul de utilizare a fondurilor și respectarea procedurilor legale.
Legătura cu legea privind biodiversitatea și fondurile europene
Senatorul AUR a acuzat că strategia plătită de minister din bani publici a fost depusă ca proiect de lege de către Diana Buzoianu, în condițiile în care deputatul beneficiază de bani publici pentru funcționarea cabinetului parlamentar. Aceasta poate include fonduri pentru plata consilierilor sau pentru servicii de consultanță, ceea ce, potrivit criticilor, ridică probleme de legalitate și transparență.
Contextul jalonului PNRR și fondurilor europene
Acțiunile critice ale lui Peiu vin după ce AUR a transmis la Curtea Constituțională legea privind conservarea biodiversității, care face obiectul unui jalon în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acest jalon valorează aproape un miliard de euro și este considerat de autorități extrem de important pentru accesarea fondurilor europene.
Miniștri și reprezentanți ai guvernului au fost trimiși în fața acestor acuzații, însă nu a fost oferit un răspuns oficial din partea Ministerului Mediului cu privire la cheltuielile aferente strategiei și modul de utilizare a documentului în procesul legislativ.