România a închis centralele pe cărbune înainte de finalizarea planurilor de înlocuire a acestora cu centrale pe gaze, ceea ce a contribuit la actuala stare de alertă energetică. Deși s-a angajat în fața Uniunii Europene să asigure noile capacități, fondurile alocate au fost cheltuite pentru alte scopuri, în timp ce proiectele de înlocuire întâmpină întârzieri majore.
Direcțiile de cheltuieli și situația actuală
Statul român a alocat circa 20 de milioane de euro pe societăți de proiect, consilii de administrație, studii și personal administrativ, dar aceste fonduri nu au generat producție de energie. În condițiile celei mai grave crize energetice de după 1989, decidenții încearcă să salveze centralele vechi pe cărbune, însă proiectele pentru construirea centralelor pe gaze au fost blocate sau întârziate.
Capacitățile de cărbune dezafectate
Comisia Europeană a confirmat că România a raportat dezafectarea a 1.695 MW de capacități pe cărbune în cadrul primei cereri de plată PNRR. Această sumă include centralele Turceni 3, Ișalnița 8 și șase grupuri de la Mintia, așa cum reiese din documentație și din actele normative emise, cum ar fi OUG 108/2022.
Proiectele centrale pe gaze – întârzieri și situație financiară
Contractul de finanțare pentru centrala de la Turceni a fost semnat în iulie 2023, cu un grant de circa 831,4 milioane de lei, reprezentând aproximativ 50% din valoarea inițială de 1,66 miliarde lei. Pentru Ișalnița, semnarea a avut loc în februarie 2024, cu un grant de 1,259 miliarde lei, față de un cost total eligibil de circa 2,51 miliarde lei. Niciuna dintre proiecte nu este finalizată, iar construcțiile efective încă nu au început.
Legislație și implicații
Legislația adoptată în Senat în august 2026 stabilește o amânare pentru închiderea capacităților pe lignit și huilă, condiționată de punerea în funcțiune a unor înlocuitori care să asigure aceeași putere. Acest amendament poate bloca închiderea unor grupuri precum Grupul 6 Rovinari și Grupul 4 Turceni, care nu mai dețin licențe de funcționare.
Costuri și întârzieri în înlocuire
Închiderea a 3.780 MW pe cărbune este legată juridic și financiar de construirea noilor capacități, însă centralele pe gaze ale CE Oltenia însumează doar 1.325 MW, fără a fi finalizate. Costul total pentru aceste proiecte a crescut de la aproximativ 4,17 miliarde lei la peste 6,4 miliarde lei, iar fondurile europene rămân la valorile inițiale, fiind necesar peste 2 miliarde lei suplimentar pentru acoperirea scumpirilor.
Concluzie
Pe fondul deciziilor luate, România și-a închis capacitățile pe cărbune fără a finaliza înlocuirea lor cu centrale funcționale pe gaze. Banii alocați pentru proiectele de înlocuire au fost cheltuiți în scopuri administrative, iar construcțiile efective întârzie, ceea ce riscă să crească și mai mult costurile și să mențină România într-o stare de vulnerabilitate energetică.