Ministrul Apărării și al Transporturilor, Radu Miruță, a fost implicat recent în mai multe controverse legate de declarații și inițiative legislative, dar și de acțiuni controversate pe spațiul online. El propune un proiect de lege pentru reglementarea știrilor din mediul online și a etichetelor aplicate de platforme în cazul informațiilor suspectate de dezinformare, dar și-a declinat propriile manifestări ca parte a eforturilor de combatere a fake news-urilor.
Inițiativa legislativă pentru etichete pe știri susceptibile de dezinformare
Radu Miruță a explicat într-un interviu că a depus în Parlament, anul trecut, un proiect de lege menționat ca soluție pentru combaterea dezinformării. Acesta prevede plasarea unei etichete pe fiecare știre susceptibilă de a fi falsă, fără a șterge conținutul. În loc de sancțiuni imediate sau cenzură, proiectul propune adăugarea unei notițe informative, indicând posibilitatea ca informația să fie falsă, bazată pe verificări oficiale.
Apel către colegul Sorin Grindeanu pentru susținerea legii
Miruță face apel pentru votarea proiectului de lege, pe fondul pandemicelor de scornire a tezelor false, precum cazul „ambulanței care fură copii”. El a cerut deputatului Sorin Grindeanu să sprijine inițiativa legislativă, considerată de susținători un pas important în lupta contra dezinformării.
Dezinformări promovate de Miruță și controversele aferente
În timpul interviurilor și declarațiilor publice, Miruță a fost acuzat că a susținut afirmații false sau interpretări tendențioase. Printre acestea, cea mai mediatizată a fost referitoare la existența unui scenariu în care România ar trimite trupe în Groenlanda, afirmație pe care ulterior a negat-o și a explicat că a fost interpretată eronat. În realitate, el vorbea despre posibilitatea trimiterii de trupe în cazul unui atac al SUA asupra Groenlandei.
De asemenea, el a recunoscut că a semnat în 2005 fișa de primire în PSD, la recomandarea fostului președinte al Consiliului Județean Gorj, Ion Călinoiu, dar a negat vreodată această afiliere ca membru activ al partidului. Documentul de adeziune, publicat ulterior, a fost contestat de Miruță, acuzându-se că s-au folosit false afirmații în campania anti-PSD.
Controverse legate de declarațiile despre satelit și domeniul feroviar
Miruță a afirmat că România are nevoie de comunicații prin satelit, propunând utilizarea unui satelit românesc în parteneriat cu alte țări. Ulterior, a declarat că declarația sa a fost prezentată incomplet și a negat intenția de a avea un satelit propriu, contestând informațiile publicate de mass-media care susțineau contrariul. El a devenit ținta criticilor pentru modul în care a gestionat această declarație și pentru modul de prezentare a faptelor.
Un alt scandal major a fost legat de afirmația că 21 de trenuri noi zac abandonate în Gara Obor. Răspunsul fostului șef al Autorității pentru Reformă Feroviară, Claudiu Mureșan, a fost unul critic, acuzând lipsa de sinceritate a declarațiilor ministrului și criticând modul în care USR promovează astfel de informații.
Acuzații de dezinformare și atacuri reciproce între instituții
Vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, a acuzat recent ministrul Miruță de promovare a dezinformării, sugerând că ar fi fost implicat în diseminarea unor informații false cu privire la cheltuieli și campanii de comunicare ale instituției. El a cerut plecarea lui Miruță din funcție, pe fondul unor acuzații legate de promovarea de fake news pe social media, și a criticat stilul de comunicare al ministrului.
Refuzând să accepte aceste critici, Miruță a replicat cu atacuri dure și acuzații, susținând că instituțiile și mass-media sunt manipulate sau folosite ca unealta a unor interese politice. Într-un comunicat, el a negat vehement că ar fi fost membru PSD, contrazicând documente oficiale care arată semnarea în 2005 a fișei de primire în PSD.
Concluzii
Implicațiile recente ale declarațiilor și acțiunilor lui Radu Miruță dau un tablou complex al discursurilor politice și mediatice din spațiul public. Dezbaterile despre proiecte legislative pentru restricționarea dezinformării și controversele legate de declarațiile publice continuă să fie subiecte de interes în contextul politic actual.
