Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că alocarea în acest an a fondurilor pentru infrastructura critică de apă a crescut de cinci ori față de 2025, facilitând numeroase lucrări la baraje, diguri și poldere. Dacă în anul precedent au fost cheltuiți 50 de milioane de lei pentru astfel de proiecte, în 2023 suma a ajuns la 250 de milioane de lei, reprezentând un record de investiții în domeniu.
Investiții și prioritarizare în infrastructura de apă
Buzoianu a explicat că schimbarea modalității de prioritizare a cheltuielilor în cadrul Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) a condus la direcționarea unui procent mai mare din buget către infrastructura critică. În prezent, peste 50% din cheltuieli pentru „bunuri și servicii” sunt alocate pentru reparații și întreținere la infrastructura de apă, reducând astfel banii pentru achiziționarea de bunuri și servicii neesențiale.
Aceasta reprezintă o noutate în istoria ANAR, afirmă oficialul, întrucât anterior o parte semnificativă a bugetului era dedicată cheltuielilor considerate inutile sau nejustificat de necesare.
Necesitatea unor investiții semnificative
Ministrul a subliniat că, de-a lungul ultimilor 35 de ani, ar fi trebuit să fie prioritară investiția continuă în infrastructura de apă. Lipsa acestor investiții, în opinia sa, se reflectă acum în situațiile de secetă și problemele în alimentarea cu apă din anumite comunități.
Potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, în următorii 15 ani ar fi necesare investiții în valoare minimă de 26 de miliarde de lei pentru realizarea lucrărilor esențiale în domeniu. În plus, Buzoianu a precizat că o sumă suplimentară de 2,5 miliarde de lei vor fi obținute prin mecanismul apei, destinat marilor utilizatori industriali, nu gospodăriilor.
Dispariția diferenței între alocări și nevoi
Inițial, bugetul transmis în acest an Ministerului Mediului prevede doar 50 de milioane de lei pentru baraje, diguri și poldere, suma fiind identică cu cea alocată și utilizată în 2025. Ministrul a afirmat că această alocare este insuficientă și critică faptul că unele primării cheltuie mai mult pentru pavele și panseluțe decât pentru infrastructură de apă.
„Știu primării care dau mai mult pentru pavele și panseluțe decât pentru baraje, diguri sau poldere”, a declarat Buzoianu.
Menținerea ritmului investițiilor pe termen lung
Conform acesteia, ritmul actual de investiții trebuie păstrat cel puțin 15 ani pentru ca infrastructura critică să fie modernizată complet. În cazul în care acest ritm se va menține, în 15 ani problemele vor fi remediate, susține ministrul.
În cazul în care investițiile vor fi majorate, există posibilitatea de a realiza nu doar lucrări esențiale, ci și proiecte suplimentare care ar putea îmbunătăți calitatea infrastructurii și a serviciilor de apă din România.