România are în continuare probleme în sectorul energetic, în timp ce Polonia implementează măsuri pentru protejarea consumatorilor în fața creșterii prețurilor, potrivit unui discurs al profesorului Valentin Stan. Acesta acuză politica energetică din România și critică blocajele de la nivel politic, evidențiind în același timp exemple din alte țări europene, precum Polonia și Bulgaria.
De ce nu există centrale pe cărbune în România?
Valentin Stan afirmă că lipsa centralelor pe cărbune în România este cauzată de ineficiența politicienilor români. El susține că liderii naționali nu au depus eforturi pentru a asigura o siguranță energetică și afirmă că modificarea jaloanelor din PNRR nu mai este posibilă, fiind deja prea târziu. Profesorul consideră că politicile fie ale autorităților, fie ale clasei politice, nu au avut în vedere protejarea populației sau asigurarea resurselor energetice.
„Bulgarii se îmbogățesc pe spinarea noastră”
Profesorul argumentează că sistemul energetic românesc operează într-o piață de tip mafiotă și că politicienii nu au avut intenția de a-l reforma. Stan critică faptul că românii au instalat panouri fotovoltaice fără să includă în proiecte capacitatea de stocare a energiei. În același timp, el susține că bulgarii profită de situație, în timp ce sistemul național devine dezafectat și incapabil să răspundă cerințelor elementare.
„Românii fac eforturi mici, precum centre operative pentru limitarea impactului în cazul închirierii energiei electrice la mari consumatori. Sistemul nostru energetic este aproape de criză, însă nu a fost suficient de bine protejat și a fost construit într-un mod corupt”, explică Stan. El adaugă că producția fotovoltaică de la prânz nu are o capacitate adecvată de stocare, ceea ce face ca energia să nu fie utilizabilă pe termen lung. În contrast, Bulgaria, aflată aproape de granița cu România, beneficiază de profituri din comercializarea energiei.
Protecția consumatorilor în Polonia
Profesorul oferă exemplul Poloniei, care a redus nivelul obligației din sectorul energetic de la 18,5% la 12% în 2023. Această măsură a fost luată pentru a proteja populația de creșterea prețurilor la energie. Stan menționează că, pentru 2024, sunt planificate reduceri suplimentare ale obligației, iar această decizie a fost aprobată de autoritățile europene.
Reacția Uniunii Europene
Pe 11 august 2025, Comisia Europeană a acordat Poloniei o derogare temporară de la normele pieței de energie a UE. Aceasta este menită să asigure stabilitatea sistemului energetic național în timpul tranziției și să permită anumitor facilități de producție să rămână active, chiar dacă nu respectă imediat cerințele privind limitele de emisii. Derogarea a fost acordată pentru a oferi flexibilitate în menținerea aprovizionării cu energie electrică.
Valentin Stan a evidențiat că măsurile luate de Polonia și derogarea acordată de UE permit țării să gestioneze mai bine criza energetică, în timp ce în România, lipsa unor astfel de inițiative accentuează vulnerabilitatea sistemului energetic.
