Fostul ministru al Transporturilor, Ciprian Șerban, a criticat efectele celor 100 de zile de activitate ale guvernului demis, evidențiind impactul negativ asupra economiei și pieței muncii din România.
Blocajul de lichiditate în economie
Șerban afirmă că micile afaceri autohtone nu mai pot susține plățile între ele. El precizează că această situație a condus la accentuarea blocajului de lichiditate, firmele având din ce în ce mai puțini bani disponibili pentru plăți curente. Acest lucru duce la o scădere a operațiunilor economice și crește riscul de insolvență a companiilor mici.
Declinul numărului de salariați
Potrivit fostului ministru, în fiecare zi, numărul de salariați scade cu aproximativ 173 de persoane. Această reducere a forței de muncă se traduce prin mai puțină producție, un consum diminuat și o colectare mai mică de taxe. El avertizează că aceste efecte cresc presiunea asupra sistemului social, deoarece tot mai mulți oameni intră în șomaj sau părăsesc piața muncii.
Datoria publică și împrumuturile
Ciprian Șerban susține că, zilnic, guvernul demis și Orban împrumută România cu aproximativ 1.000 de euro. Aceste împrumuturi acoperă cheltuielile statului, însă cresc dependența țării față de finanțarea externală. Astfel, România devine tot mai vulnerabilă în fața fluctuțiilor pieței mondiale.
Scăderea consumului și efectele asupra firmelor
De 11 luni consecutiv, consumul în România scade, conform afirmațiilor lui Șerban. El argumentează că prețurile mari și veniturile reale erodate determină populația să cumpere mai puțin. Această reducere a consumului are ca rezultat vânzări mai mici pentru firme, profitabilitate redusă și, implicit, concedieri sau insolvențe.
Concluzii asupra situației economice externe
Declarațiile subliniază dificultățile economice ale României generate de politica fiscală și de gestionarea guvernului anterior. Creșterea datoriei și scăderea cererii interne indică o criză economică aflată în evoluție, potrivit fostului ministru.
Ciprian Șerban a încheiat prin a evidenția impactul austerității asupra economiei, în condițiile în care firmelor li se restrânge accesul la lichidități, iar populația continuă să reducă consumul din cauza prețurilor în creștere și a veniturilor scăzute.