Dosarul bunicuței ucrainene și revendicarea cetățeniei române, incident la flagrant

dosarul-bunicuta-ucraineana-si-fabrica-de-cetateni-romani-cat-l-a-costat-pe-un-tunisian-sa-isi-revendice-bunicii-din-romania-interbelica.-imagini-de-la-flagrant

Dosarul bunicuța ucraineană și fabrica de cetățeni români. Cât l-a costat pe un tunisian să își revendice bunicii din România interbelică. Imagini de la flagrant

**România: Rețea specializată în falsificarea actelor pentru obținerea ilegală a cetățeniei române, destructurată de procurori**

Autoritățile române au destructurat o rețea care falsifica acte de stare civilă și documente genealogice pentru a facilita dobândirea ilegală a cetățeniei române de către străini. În total, două persoane au fost arestate preventiv, iar ancheta continuă pentru stabilirea întregii rețele și a modului de operare.

Demersuri și descoperiri în ancheta penală

Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au intervenit într-un dosar în care sunt implicate cel puțin două femei, Maria Dimitriu și Valerica Șapera. Acestea sunt bănuite că ar fi coordonat un sistem de falsificare a actelor de descendere, precum și a documentației genealogice, pentru a le prezenta autorităților române drept acte autentice.

În cadrul anchetei s-au făcut percheziții la domiciliile femeilor și s-a efectuat un flagrant în București, unde Valerica Șapera a fost prinsă în timp ce deținea asupra sa suma de 7.500 de euro. Sumele erau destinate, conform declarațiilor, mituirii funcționarilor din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC) pentru a accelera procesarea cererilor de redobândire a cetățeniei române.

Procedura frauduloasă de obținere a cetățeniei

Conform anchetei, femeile ofereau servicii de consultanță și intermediere pentru depunerea dosarelor de cetățenie, percepând sume între 150 și 750 de euro, în funcție de stadiul procesului. Pentru verificarea dosarului, cereau 100 de euro, iar pentru depunerea efectivă a dosarului, 500 de euro. Tariful pentru programarea jurământului era de 150 de euro.

Rețeaua lucra cu clienți interesați care, chiar dacă nu îndeplineau condițiile legale, plăteau sume considerabile pentru obținerea rapidă a cetățeniei. Intermediarii asigurau implicarea unor funcționari ai statului român, înregistrând în evidențele ANC cereri multiple pentru aceiași solicitanți, fără ca aceștia să se prezinte personal pentru depunere.

Modus operandi și falsificarea documentelor

Femeile recrutau persoane din Ucraina și alte state pentru a plăsmui acte de stare civilă ale rudelor bănuite că ar fi avut cetățenie română sau ucraineană. În acest scop, aceștia falsificau extrase din arhivele locale, certificate de deces și alte documente relevante, în scopul de a demonstra existența unei ramuri genealogice care ar justifica redobândirea cetățeniei.

Activitatea era plasată sub pretextul unei consultanțe, însă în realitate acestea asigurau falsificarea documentației și facilitau procesul de acceptare la autoritatea română. În mai multe cazuri, actele falsificate erau ulterior folosite ca probe în dosarele de solicitare a cetățeniei.

Cuma costa „operațiunea” de obținere a cetățeniei

Un client al rețelei plătea între 750 și 7.500 de euro, în funcție de serviciile solicitate. Tarifele includeau verificarea dosarului, depunerea cererii și programarea pentru jurământ, costuri ce se adăugau sumelor tranmise funcționarilor corupți pentru avizarea rapidă a cererii.

Femeile implicate pretindeau că influențează membrii comisiei pentru cetățenie din cadrul ANC pentru a accelera procedura. În cazul tunisianului cu descendență din România mare, aceste manipulații au fost folosite pentru a crea o aparență de genealogie falsă, inclusiv acte de deces și naștere fictive din Ucraina.

Proceduri frauduloase și riscuri de identificare

Ancheta evidențiază dificultățile în penetrarea sistemului, deoarece Maria Dimitriu adopta măsuri de precauție pentru a evita deteriorarea schemelor ilicite. Ea selecta cu mare atenție persoanele pe care le racola, recrutând numai indivizi de încredere, pentru a evita suspiciuni.

Documentele falsificate au fost date unor solicitanți care, în lipsa intervenției directoare, nu ar fi reușit să depună personal cererile sau să demonstreze descendența provenită din România sau Ucraina. Din probele acumulate, reiese că această metodă a permis multiple depuneri fraudulent, unele fiind chiar accelerate artificial.

Persoane vizate și controale în curs

Potrivit Tribunalului București, cele două femei au fost plasate în arest preventiv, după menținerea mandatelor de către Curtea de Apel. Ele sunt acuzate că au colaborat pentru falsificarea documentelor și pentru coruperea funcționarilor în scopul obținerii ilegale a cetățeniei române.

În același dosar, autoritățile au descoperit că, pentru a facilita procesul, femeile au determinat funcționari din cadrul ANC să înregistreze cereri fictive pentru redobândirea cetățeniei, fără ca persoanele implicate să depună personal actele.

Investigațiile continuă pentru stabilirea întregii rețele și a eventualilor colaboratori, pe fondul suspiciunilor că aceste scheme au fost practicate pe scară largă, implicând și o rețea de facilitatori în Ucraina și România.

Exit mobile version