Președintele Greciei, Konstantinos Tasulas, a cerut Turciei să recunoască genocidul populației grecești pontice, referindu-se la persecuțiile și expulzările din nordul Anatoliei de la începutul secolului al XX-lea. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, la Sanctuarul Panaghia Soumela din nordul Greciei, construit în 1952 în memoriul mănăstirii Sumela de pe Muntele Vermion.
Contextul declarațiilor și istoria populației grecești din Anatolia
Tasulas a afirmat că statul elen are obligația de a face cunoscut lumii existența și realitatea genocidului suferit de grecii din Pont. El a subliniat că și Turcia ar trebui să recunoască aceste evenimente pentru a demonstra că practici de epurare etnică, considerate abominabile, nu își au locul în lumea modernă.
Populația creștină vorbitoare de limbă greacă a trăit în regiunea de-a lungul coastelor de la Marea Neagră până la Caucaz aproape trei milenii. În evul mediu, aceștia au fost parte din Imperiul Trapezuntului, unul dintre statele succesoare ale Imperiului Bizantin.
Odată cu ascensiunea naționalismului turc în secolul al XX-lea, populația grecească din Anatolia a fost considerată element alogen și a fost supusă persecuțiilor și masacrelor. Aceasta a dus la dispariția aproape totală a comunității printr-un acord de „schimb de populație” semnat în 1923 între Grecia și Turcia.
Persecuții și exilul populației grecești
Mulți descendenți ai grecilor pontici locuiesc în Macedonia, în nordul Greciei, majoritatea fiind cei care frecventează sanctuarul Panaghia Soumela.
Istoria populației grecești din Anatolia a fost marcată de o excludere forțată și expulzare, în contextul naționalismului turc care a accentuat diferențele etnice și religioase.
Deși situația este clară pentru Grecia, Turcia nu a recunoscut până acum genocidul armeneilor, considerați de aceștia că au fost uciși între 1915 și 1917.
Probleme internaționale și recunoaștere
Turcia nu a recunoscut genocidul armenilor, în ciuda faptului că peste 20 de state, inclusiv Statele Unite, Franța și Germania, au recunoscut crimele ca genocid.
Armenii susțin că au fost uciși 1,5 milioane, dar Ankara neagă aceste acuzații, afirmând că pierderile au fost cauzate de Primul Război Mondial.
Declarațiile președintelui elen continuă să evidențieze diferențele legate de recunoașterea istorică a evenimentelor tragice din perioada începutului de secol XX.
