Un fenomen numit „efectul primei nopți” determină dificultăți de somn în locuri noi, fiind explicat prin mecanisme evolutive și factori de mediu. În primele nopți într-un mediu necunoscut, majoritatea oamenilor dorm cu 20-30 de minute mai puțin, iar activitatea lobului frontal crește, indicând o stare de alertă persistentă.
Ce reprezintă „efectul primei nopți”?
Specialiștii în somn afirmă că fenomenul este o reacție adaptativă a creierului, ce menține vigilența într-un mediu nou. Anna Wick, cercetător la Universitatea din Freiburg, explică că această stare de alertă ar avea origini evolutive, ajutând individul să fie precaut în fața potențialelor riscuri.
De ce avem dificultăți în a dormi în locații necunoscute?
Conform profesorului Ahmad Mayeli de la Universitatea din Pittsburgh, această stare afectează mai ales copiii, adolescenții și vârstnicii, intensitatea fenomenului crescând odată cu vârsta. Tinerii cu aproximativ 20 de ani resimt cel mai redus efect, pe când la cei mai în vârstă, impactul devine mai pronunțat.
Studiile indică faptul că lobul frontal, responsabil de stadiile profunde ale somnului, rămâne mai activ în primele nopți petrecute într-un ambient nou. Acest lucru confirmă un nivel crescut de alertă la nivel cerebral în astfel de situații, similar unor reacții observate și la unele mamifere marine, dar mai limitée.
Vârsta influențează semnificativ acest fenomen, fiind demonstrat că dificultățile de odihnă sunt mai intense la persoanele în vârstă și la copii. Adultul tânăr, în jurul vârstei de 20 de ani, resimte cel mai puțin această perturbare.
Factori externi și influențe asupra somnului în contexte necunoscute
Pe lângă factori evolutivi, mediul de călătorie sau schimbarea fusului orar adaugă obstacole în asigurarea unui somn odihnitor. Lisa Strauss, psiholog specializat în tratamentul tulburărilor de somn, menționează că luminile intermitente, zgomotele sau diferențele de mediu pot afecta calitatea odihnei.
Relațiile tensionate sau lipsa de confort în compania unor rude sau prieteni pot agrava dificultățile de adormire. În schimb, oboseala acumulată sau sentimentul de deconectare de stresul cotidian pot avea efecte contradictorii, facilitând somnul la prima tentativă.
Persoanele cu probleme de somn obișnuite pot fi mai puțin afectate, deoarece nu asociază mediul cu dificultăți anterioare. În schimb, cei cu anxietate, mai vulnerabili, resimt intens efectul, iar grijile legate de lipsa somnului pot amplifica situația.
Strategii pentru un somn mai bun departe de casă
Specialiștii recomandă respectarea regulilor de igienă a somnului pentru a diminua impactul „efectului primei nopți”. Este indicat să se mențină o oră constantă de culcare, să se asigure o cameră întunecată și răcoroasă și să se evite utilizarea ecranelor înainte de somn.
Pentru familiarizare, este util să petreci mai mult timp în patul nou, citind sau desfășurând activități relaxante. Împachetarea de obiecte personale, precum o pernă preferată, poate contribui la crearea unui sentiment de confort.
Pentru persoanele cu anxietate, tehnici de vizualizare pot ajuta: imageriile cu locuri sigure și fraze pozitive precum „Sunt în siguranță” sau „Sunt în pace” pot reduce hipervigilența și stresul legat de odihnă.
Ahmad Mayeli afirmă că „efectul primei nopți” nu reprezintă o problemă de durată și că recuperarea unui ceas pierdut de somn este posibilă într-o singură noapte. El recomandă, totuși, ca înainte de evenimente importante, precum întâlniri sau prezentări, să se ajungă cu o zi mai devreme pentru a avea timp de acomodare.