Premierul interimar al României, Ilie Bolojan, a afirmat miercuri că Legea Salarizării trebuie adoptată până la finalul lunii august, pentru a evita impactul negativ asupra finanțelor publice și pentru a menține încrederea în economia țării. El a precizat că argumentele pentru această urgentizare sunt legate de nivelul investițiilor, rating-ul de țară și plafonarea salariilor bugetarilor, care se preconizează a fi menținută până în 2025.
Procedura de adoptare a Legii Salarizării
Bolojan a spus că orice guvern viitor va avea dificultăți în menținerea salariilor plafonate, fiind inevitabil ca acestea să fie majorate după doi ani de restricții. El a menționat că discuțiile tehnice pentru stabilirea unei formule de adoptare sunt în desfășurare și se așteaptă o decizie la următoarea întâlnire de la Cotroceni. Premierul a subliniat necesitatea găsirii unei soluții pentru susținerea legii, pentru a asigura creșterea salariilor și finanțarea proiectelor.
Legătura cu PNRR și fondurile europene
Ilie Bolojan a explicat că adoptarea legii până la sfârșitul anului este esențială pentru a beneficia de circa 770 de milioane de euro din fondurile alocate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această sumă reprezintă jalonul aferent reformei salarizării. El a afirmat că această prevedere aduce predictibilitate și încredere în economia românească, evitând riscul downgrade-ului, și corectează inechități salariale actuale, prin creșteri pentru cei ce au venituri mai mici decât ar fi meritat, fără a scădea salariile celor cu venituri mai mari.
Mecanismul de ajustare salarială
Premierul a clarificat că salariile bugetarilor rămân la același nivel pentru un an sau doi, până când valoarea de referință, stabilită anual, va crește. După această perioadă, salariile vor crește în funcție de aceste valori de referință, iar salariile existente nu vor suferi modificări în perioada de tranziție.
Implicarea asupra bugetului și reducerea deficitului
Bolojan a spus că salariile vor fi înghețate temporar pentru a proteja bugetul, în condițiile în care trebuie redus deficitul la peste 5%, față de aproximativ 6% cât a fost anterior. El a avertizat că o creștere a fondului de salarii ar duce la scăderea volumului de investiții și ar reprezenta o presiune suplimentară asupra bugetului, ceea ce necesită continuarea reformelor de reducere a cheltuielilor statului.
Reacția sindicatelor
Deși premierul afirmă că salariile nu vor scădea în primii ani și vor rămâne la același nivel, sindicaliștii exprimă nemulțumire față de prevederile legii. Ei consideră că efectele reformei sunt contrare intențiilor oficiale, iar creșterile salariale nu vor fi suficiente pentru a corecta inechitățile existente în sectorul public.