Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a declarat că proiectul de lege privind salarizarea judecătorilor și procurorilor continuă să fie în circuitul public și să influențeze demersurile legislative, deși o hotărâre a Curții de Apel București a suspendat procedura inițială de elaborare a acestuia. CSM atrage atenția că problemele legate de proiect nu se limitează la nivelul veniturilor, ci vizează poziționarea constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului.
Exemplul salariilor în sistemul judiciar
Un exemplu prezentat de CSM este cel al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, potrivit proiectului, ar avea un coeficient salarial de 6,15. În comparație, consilierul prezidențial, liderii grupurilor parlamentare și vicepreședinții Camerelor Parlamentului ar urma să beneficieze de un coeficient de 6,50, iar secretarii și chestorii Camerelor, precum și miniștrii, ar avea coeficientul 6,45 sau 6,50.
„O asemenea ierarhizare este cu atât mai greu de justificat cu cât, în numeroase dintre aceste situații, funcțiile respective nu reprezintă nici măcar nivelul suprem al puterii sau autorității din care fac parte, în timp ce președintele Înaltei Curți reprezintă funcția de conducere situată la vârful sistemului instanțelor judecătorești”, transmite CSM.
Diferențe salariale între magistrati și lideri locali
Consiliul relevă și diferențele de salarii între funcțiile din justiție și cele din administrația publică locală sau reprezentative. Un judecător al Înaltei Curți cu vechime maximă ar urma să aibă un coeficient de 5,50, în timp ce primarul general al Capitalei are un coeficient de 6,50, iar președintele unui consiliu județean sau primarul de municipiu reședință de județ sau sector are un coeficient de 6,00.
Un judecător de judecătorie cu o vechime între 15 și 20 de ani ar avea un coeficient de 4,22, în timp ce pentru un primar al unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori, coeficientul prevăzut este 4,35.
Așteptări și critici privind sistemul salarial
CSM reclamă faptul că magistrații nu beneficiază în aceeași măsură de sporuri, sume forfetare sau alte facilități, spre deosebire de alte categorii bugetare, menționând în special sporul de 40% pentru anumite categorii de funcționari publici prevăzut de proiectul de lege.
Consiliul susține că aceste diferențe de salarii reflectă o „opțiune de poziționare instituțională” prin care autoritatea judecătorească este plasată într-un plan inferior față de alte funcții în stat. Argumentează că o astfel de abordare nu este doar o chestiune bugetară, ci transmite mesajul că puterea judecătorească ocupă o poziție inferioară în arhitectura statului, contrar prevederilor constituționale.
Importanța salarizării pentru independența judiciară
CSM afirmă că o salariere corespunzătoare nu reprezintă un privilegiu, ci garanția statului de drept pentru independența justiției. Consiliul califică salariile adecvate ca fiind o condiție esențială pentru statutul judecătorilor și procurorilor.
De asemenea, menționează că, din iulie 2025, statutul judecătorilor și procurorilor a fost supus intervențiilor legislative și unor retorici publice ostile magistraturii. Proiectul de salarizare ar putea avea ca efect continuarea diminuării garanțiilor statutare ale acestor categorii.
Reacția CSM privind protejarea autonomiei
CSM anunță că va folosi toate instrumentele legale pentru a proteja statutul constituțional al judecătorilor și procurorilor. Solicită ca orice propunere legislativă legată de salarizarea personalului plătit din fonduri publice să respecte poziția constituțională a autorității judecătorești și echilibrul între puteri.
Pentru mai multe detalii, Consiliul exprimă clar poziția sa față de impactul proiectului legislativ asupra independenței și statutului magistraților.