Emil Săndoi, fost jucător și antrenor de fotbal, are în evidența CNSAS un dosar privind colaborarea cu Securitatea în perioada 1985-1989. Documentele arată că, în octombrie 1985, la vârsta de 20 de ani, acesta a semnat un Angajament pentru colaborare cu serviciile secrete comuniste, devenind agentul „Eugen”.
Detalii despre colaborare și documente
Pe 24 octombrie 1985, Emil Săndoi a încheiat oficial angajamentul, semnat în fața lt. maj. Guță Constantin, fiind informat că trebuie să păstreze secretul colaborării și să semneze materialele cu numele conspirativ „Eugen”.
În aceeași zi, acesta a livrat Securității o „Notă de relații” cu 12 nume din anturajul său, inclusiv colegi de la Universitatea Craiova și de la lotul național de tineret, printre care: Popescu Adrian, Mănăilă Vasile, Barba Ovidiu și alții.
Activitatea și profilul pregătit de Securitate
Raportările arată că oficiali din Securitate îl considerau un agent cu reale posibilități informative, capabil să obțină date din interiorul echipei Universitatea Craiova și de la lotul de tineret. Însă, se evidențiază și că, în acea perioadă, Săndoi nu era cel mai bun fizic, fiind în recuperare după o boală.
Inițial, el a fost monitorizat în cadrul unei rețele de informatori și a fost chiar recrutată o sursă personală în data de 9 octombrie 1985, după o deplasare la o competiție în străinătate.
Evaluările Securității și rapoartele ulterioare
De-a lungul anilor, Securitatea a considerat că Emil Săndoi a colaborat sincer și a avut o activitate valoroasă pentru culegerea de informații despre colegi și despre comportamentul la meciuri sau deplasări externe.
Notele informative despre colegi precum Vasile Mănăilă, Gică Popescu și maseurul Aurelian Țîcu completează portretul agentului „Eugen”. Acestea consemnează relațiile, comportamentul în echipă și participarea la deplasări, fără indicii de comportament suspect sau de deconspirare.
Implicarea în evenimente sportive și relațiile cu colectivul
Raportările evidențiază că Emil Săndoi, pe atunci fotbalist, avea o relație bună cu colegii și era considerat un jucător respectuos și inteligent. În documente se menționează că a avut posibilitatea de a furniza informații relevante despre echipă, dar nu apar indicii de colaborare în afara perioadei 1985-1989.
De altfel, există și nota de analiză care îl caracterizează ca fiind sincer și dedicat în colaborare, precum și rapoarte despre deplasările în străinătate și activitățile din cantonamente.
Conflicte și tensiuni în vestiar și despre banderola de căpitan
În 1989, un raport al Securității menționează că Săndoi s-a manifestat nemulțumit pentru că nu a fost numit căpitan, iar ulterior, Gică Popescu a fost cel care a primit banderola. În același document, se remarcă și relația de prietenie cu Popescu și tensiuni legate de statutul în echipă.
Controverse și declarații ale lui Popescu
Gică Popescu a contestat în 2009 autenticitatea documentelor, afirmând că nu a fost colaborator al Securității. În același an, CNSAS a stabilit că nu există suficiente probe pentru a-l convinge de calitatea de colaborator, având în vedere condițiile legale.
El a declarat în 2009 că adevăratele înscrisuri au fost scrise de alte persoane și că a fost victima unei conspirații de denigrare, având experiența de a fi fost sincer în declarațiile sale publice.
Reacția lui Emil Săndoi și poziția oficială
Fostul fotbalist și antrenor a negat orice implicare cu Securitatea și nu-și amintește de semnarea unor acte de colaborare. Într-un interviu, a afirmat că nu a avut nicio tangență cu acest fenomen și că nu poate garanta autenticitatea documentelor din arhivă.
El a adăugat că în cariera sa nu a făcut nimic care să justifice o astfel de colaborare, iar orice informație existentă în dosare trebuie interpretată cu prudență.
Traseul său de viață indică faptul că Emil Săndoi a fost activ în fotbalul românesc atât ca jucător, cât și ca antrenor, evoluând inclusiv în străinătate și gestionând echipe importante naționale și de club până în prezent.
Informațiile din dosarul CNSAS confirmă implicarea sa în perioada 1985-1989 în activități de culegere de informații pentru Securitate, însă poziția sa actuală rămâne una de negare în privința colaborării.
