**Investițiile străine directe în România au înregistrat o scădere semnificativă în ultimul an, ajungând la doar 669 de milioane de euro în primul semestru al anului 2026, față de valori cu aproximativ 3 miliarde de euro mai mari în perioade similare din anii anteriori.**
Scăderea investițiilor directe și cauzele principale
Investițiile străine directe (ISD) în România au scăzut cu aproape 3 miliarde de euro față de anii anteriori. În primul semestru al anului 2026, acestea totalează 669 milioane de euro, față de 4,5 miliarde euro în 2022, 2,8 miliarde euro în 2023, 2,4 miliarde euro în 2024 și 3,72 miliarde euro în 2025.
Deși o parte din această depreciere poate fi explicată de distribuirea dividendelor și de factori conjuncturali, datele indică o reducere reală a încrederii și profitabilității investitorilor. Nivelul ISD din prima jumătate a anului 2026 rămâne sub cele din anii anteriori, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă pentru economia națională.
Reducerea de aproape 3 miliarde de euro a fost influențată de diminuarea profiturilor reinvestite, a creditelor intra-grup și a participațiilor la capital.
Citite din cauza instabilității și a condițiilor interne
Cauzele interne ale declinului sunt multiple. Instabilitatea politică, legislativă și fiscală, precum și deteriorarea indicatorilor macroeconomici și erosia competitivității au afectat atractivitatea României pentru investitori, în contextul schimbărilor globale din economia mondială.
Lipsa de predictibilitate și guvernele instabile sunt cele mai frecvent citate motive pentru reticența investitorilor. Conform sondajelor recente ale Consiliului Investitorilor Străini, incertitudinea legislativă și fiscală, precum și cea politică, sunt principalele provocări.
Ceilalți factori legați de politica fiscală, precum consolidarea bugetară bazată pe noi taxe, au creat un mediu economic mai puțin stabil pentru investitori.
Schimbări în mediul de afaceri și competitivitatea economică
România s-a bazat în ultimele două decenii pe poziția geografică, o piață de dimensiuni medii, forța de muncă calificată și ieftină, precum și costurile de producție relativ reduse. Aderarea la NATO și Uniunea Europeană a consolidat încrederea în stabilitatea instituțională.
Însă, aceste avantaje s-au diminuat, iar perspectivele aderării la OECD continuă să transmită un semnal pozitiv, dar actualele condiții interne limitează beneficiile.
Salariul mediu din România a crescut cu 127% în ultimii 10 ani, iar productivitatea muncii a înregistrat o creștere de 34% în același interval. Totuși, costul nominal al forței de muncă a urcat cu 137% între 2015 și 2025, cea mai mare rată de creștere din UE, comparabil cu 108% în Bulgaria, 105% în Ungaria, 66% în Polonia și 63% în Cehia.
Această creștere a costurilor salariale diminishă atractivitatea pentru industrii dependente de costuri reduse, precum textila și componentele auto cu valoare adăugată scăzută.
Impactul costurilor energiei asupra competitivității
Costul energiei devine o problemă majoră pentru companii, influențând deciziile de investiții și fluxurile de capital. Conflictul din Ucraina și impactul conflictului din Orientul Mijlociu au accentuat vulnerabilitățile sectorului energetic românesc.
România se află printre cele mai scumpe piețe din UE în privința energiei electrice, fără taxe, plătite de consumatorii industriali. În ultimii 10 ani, prețul mediu al energiei electrice a crescut cu peste 150%, comparativ cu o creștere de aproximativ 80% la nivel european.
Această diferență de costuri afectează competitivitatea industriei românești în comparație cu alte regiuni globale.
Industria europeană devine mai puțin competitivă și această situație limitează atragerea industriilor dependente de costuri reduse, precum sectorul textil sau auto.
Necesitatea unei strategii pentru stabilitate și valoare adăugată
Lipsa de predictibilitate și incertitudinea legată de politicile fiscale și legislative sunt principalele obstacole în atragerea noilor investiții. Guvernele succesive au adoptat măsuri de consolidare bugetară bazate pe majorări de taxe, ceea ce a sporit incertitudinea economică.
Investitorii consideră că România are nevoie de o strategie clară pentru crearea unui climat de afaceri stabil, centrată pe competențe, productivitate și valoare adăugată. În prezent, avantajele bazate pe costuri scăzute nu mai sunt suficiente pentru a menține atractivitatea investițiilor.
Este necesară adoptarea unui model economic care să pună accent pe creștere durabilă și sustenabilă, inspirată din practici de succes din alte țări.
Fără astfel de schimbări, scăderea investițiilor străine directe riscă să devină un semnal al pierderii unei potențiale forme de competitivitate de lungă durată.