Portul Constanța a fost scena unui incident cu o dronă care a explodat pe 5 iunie 2026, determinând convocarea unei comisii de audiere în Senat pentru clarificări privind incidentul. La ședință, lipsa unor răspunsuri concrete din partea celui mai important partener strategic al Ucrainei a fost evidențiată, iar membrii comisiei au formulat mai multe întrebări despre modul de gestionare și coordonare a situației de siguranță națională.
Ședința senatorială și întrebările majore referitoare la incident
Pe data de 25 august, senatul a organizat o audiere pentru a analiza circumstanțele incidentului cu drona. În discuție au fost aduse șase întrebări esențiale, printre care cine a coordonat acțiunea, cine a depistat, cine a identificat dacă drona era de proveniență rusă sau ucraineană, precum și cine comunică cu populația și mass-media în astfel de situații.
Reprezentanții instituțiilor de forță prezenți la dezbateri nu au reușit să răspundă cine a fost responsabil pentru coordonarea operațiunilor din 5 iunie. La întrebarea cine a avut controlul și cine a coordonat acțiunea, niciun răspuns concret nu a fost oferit.
Cei prezenți au fost solicitați să analizeze dacă este nevoie de modificări legislative pentru a permite autorităților să își îndeplinească mai eficient misiunile legate de prevenirea și răspunsul la astfel de incidente. În aceste condiții, în decurs de zece zile, sunt așteptate sugestii pentru a fi introduse în proiectul de lege pentru eventuale ajustări ale cadrului legislativ.
Senatorul Nicoleta Pauliuc a recomandat, de asemenea, înființarea unui Centru Național de Luptă Împotriva Dronelor, argumentând că această măsură ar fi necesară dacă situația o impune. În plus, a solicitat verificarea dacă legislația actuală permite inițierea unor campanii de pregătire a populației în fața amenințărilor de tip drone.
Măsuri luate de autorități după incident
Viceamiralul Mihai Panait, reprezentant al Ministerului Apărării Naționale, a prezentat măsurile concrete adoptate de Forțele Navale Române. În zona de responsabilitate a țării au fost descoperite 159 de mine derivante, 129 de drone sau fragmente de drone și 11 drone distruse sau explodate, dintre care unele au fost de proveniență ucraineană.
De asemenea, în zona Mării Negre și a Mării Azov, s-au înregistrat 445 de nave militare sau comerciale distruse sau lovite, iar 41 dintre acestea au fost scufundate. Drona de la Constanța, care a explodat în iunie, este inclusă între cele neutralizate.
Pentru prevenirea unor incidente similare, au fost înlocuite șapte camere cronooptice și de infraroșu, au fost suplimentate camerele de supraveghere pe posturile din Mangalia și Constanța, precum și intensificate patrulările în zonă. În plus, s-au demarat proceduri pentru modificarea specificațiilor tehnice ale echipamentelor de identificare a dronelor de suprafață.
Autoritățile au solicitat sprijinul partenerilor NATO, inclusiv flota a VI-a, flota franceză din Marea Mediterană și flota turcească, pentru întărirea patrulărilor aeriene maritime în zona litoralului românesc. Toate aceste măsuri vizează consolidarea capacității de răspuns la amenințările cu drone și pentru identificarea rapidă a unor eventuale incidente viitoare.
Probleme de colaborare și responsabilitate
Unul dintre cele mai critice puncte ridicate în cadrul dezbaterii a fost lipsa unor protocoale de colaborare între instituțiile de forță, ceea ce a împiedicat răspunsul rapid și clar la incident. Senatorul Ciprian Titi Stoica din AUR a criticat faptul că nimeni nu a putut răspunde cu certitudine cine a coordonat acțiunea și de ce nu a fost convocat ambasadorul Ucrainei în urma incidentului.
Senatorul Stoica a mai atras atenția asupra faptului că nu există mecanisme clare de colaborare inter-instituționale pentru astfel de situații și a solicitat verificarea motivelor pentru care nu a fost solicitată o explicație din partea Ucrainei.
Președintele comisiei de Apărare, Nicoleta Pauliuc, a afirmat că statul trebuie să identifice și să acopere ”golurile” din sistem pentru a evita situații în care răspunsul depinde de noroc. Nu se caută vinovați, ci soluții concrete pentru îmbunătățirea securității.
În context, întrebările formulate de senatori vizează clarificarea responsabilităților pentru detectare, identificare, coordonare, urmărire și comunicare în cazul unor incidente similare. Răspunsurile la aceste întrebări sunt considerate critice pentru consolidarea protocolului de securitate națională.
Această tragedie a ridicat discuții despre eficiența sistemelor de apărare, colaborarea între instituții și necesitatea unor măsuri legislative clare. Măsuri concrete sunt în curs de implementare, dar rămâne de văzut dacă acestea vor răspunde adecvat provocărilor existente.