Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) cere demisia premierului Ilie Bolojan, acuzând probleme de integritate legate de apropierea unor persoane de cercul său și de Guvern în general. Într-un comunicat transmis marți, sindicaliștii reiau avertismentele din ianuarie, referitoare la „coincidențe” suspecte legate de premier, pe care le consideră semne ale unui sistem intern problematic.
SAALG afirmă că a solicitat în urmă cu șapte luni explicații publice despre cine frecventează Palatul Victoria, în condiții și filtre de integritate corecte. În comunicat, se menționează cazul Cristinei Trăină, secretar general adjunct al Guvernului, audiată ca suspect în dosarul legat de omul de afaceri Fănel Bogoș. Apariția acesteia în contexte controversate legate de Bogoș, despre care presa relatează că ar fi avut întâlniri cu premierul, ridică semne de întrebare privind controlul și transparența în numirile din Guvern.
SAALG subliniază că Cristina Trăină nu este o persoană cu ieșiri întâmplătoare, ci o apropiată a premierului, fiind numită din nou în funcție după ce a fost eliberată din poziție de șef al Guvernului. Sindicaliștii recomandă ca, în contextul acestor evenimente, responsabilitatea nu poate fi delegată doar pe discursurile oficiale despre lipsa controlului asupra anumitor persoane.
Comunicatul critică modul în care guvernul gestionează chestiunile de integritate, comparând Palatul Victoria cu o construcție cu două intrări: una vizibilă pentru public, unde se vorbește despre austeritate și responsabilitate, și alta secretă, folosită pentru recomandări și relații nemaivăzute. Oamenii de la vârful guvernului sunt acuzați că sunt mai atenți în direcția funcționarilor publici sau a salariaților, iar așteptarea privind sporirea integrității la nivel înalt pare să fie ignorată.
SAALG amintește o serie de controverse care implică persoane și cazuri apropiate de zona politică și administrativă, precum afaceristul Fănel Bogoș, cu implicări și în dosare cu fire politică, și alte situații în care numiri sau controale judiciare au fost aglomerate în jurul unor figuri din cercul guvernamental. Printre acestea, se află cazul pravoslavicei Adriana Georgescu, controverse legate de Beniamin Rus, și discuții publice privind relația cu contractele și inaugurările din Oradea.
În același timp, există și cazuri de persoane cercetate pentru fapte de corupție: Ciprian Ciucu, pus sub control judiciar pentru luare de mită, și Mihai Barbu, trezorierul PNL, care a fost și el implicat în anchete, fiind ulterior plasat sub controle judiciar. SAALG susține că aceste episoade pot avea explicații variate, dar, privite împreună, conturează o hartă a influenței și a apropierii de Palatul Victoria.
Sindicaliștii pun accentul pe problematica verificării persoanelor din cercul puterii, afirmând că, dacă aceste cazuri se multiplică, nu mai pot fi considerate simple coincidențe. În opinia lor, întrebarea principală nu este dacă anumite nume au fost rostituri în cercul restrâns, ci dacă există mecanisme suficiente pentru verificarea și controlul vertical al accesului în cercurile de decizie ale guvernului.
Președintele SAALG, Noni-Emil Iordache, afirmă că numărul cazurilor controversate face dificilă explicația doar prin „coincidențe”. El menționează că, în condițiile în care umbrele devin constant mai numeroase în jurul acestor persoane și evenimente, explicația logică se limitează la lipsa de transparență și control rigoros.
În comunicat sunt enumerate diverse controverse și anchete legate de numiri, relații și averi ale unor persoane apropiate de guvern. Printre exemple se menționează cazul lui Dragoș Anastasiu, situația în dosarul achizițiilor publice cu presiuni la adresa fostului șef al ADR, precum și implicarea Oanei Gheorghiu, Irineu Darău, Ionuț Moșteanu sau Beniamin Rus.
SAALG consideră că aceste cazuri, deși pot avea individual explicații diferite, în ansamblul lor trasăm o hartă în care influența și apropierea de cercurile de putere devin frecvent întâlnite. Aceasta ridică întrebări despre existența unor mecanisme eficiente de verificare a persoanelor la nivelul aparatului guvernamental.
Președintele sindicatului reafirmă că numărul acestor episoade conturează o imagine problematică, iar dacă influența și apropierea se concentrează constant în același cerc, problema nu mai este doar dacă numele premierului apar în discuții, ci dacă există procese de verificare și responsabilizare care să evite astfel de situații.
Iordache adaugă că, în condițiile acestei situații, Premierul Bolojan trebuie să-și asume responsabilitatea și să părăsească poziția, fiind singurul mod de a readuce încrederea în structurile de guvernare.