Un politolog român indică un fost președinte în urma dezvăluirilor despre Lucian Pahonți

Un interviu recent cu profesoara de științe politice Alina Mungiu-Pippidi aduce în discuție cazul Lucian Pahonțu și influența structurilor de securitate asupra politicii românești. Ea critică menținerea sa la conducerea Serviciului de Pază și Protecție (SPP) peste două decenii și subliniază pericolul conexiunii dintre fostii ofițeri ai securității și puterea politică.

Detalii despre trecutul lui Lucian Pahonțu

Pahonțu a fost ofițer în Trupele de Securitate între 1987 și 1990 și a comandat un pluton la UM 0305 Băneasa. Pe 21 decembrie 1989, s-a aflat în zona Intercontinental din București, unde forțele regimului comunist au reprimat violent manifestația. În iunie 1990, a fost implicat în evenimentele din Piața Universității, înaintea Mineriadei.

După revoluție, Pahonțu a ocupat funcția de șef al SPP în 2005 și a rămas la conducere și în mandatele președinților Traian Băsescu, Klaus Iohannis și Nicușor Dan. În noiembrie 2024, președintele Iohannis a semnat decretul de trecut în rezervă, dar Pahonțu continuă să dețină funcția de director al SPP.

Verificări din partea CNSAS

CNSAS a verificat pentru 18 ani dacă Pahonțu a avut calitatea de colaborator sau lucrător al Securității, fără rezultat. Investigațiile publicate de Recorder și Snoop au arătat implicarea sa în reprimarea manifestațiilor din 1989 și în evenimentele din Piața Universității din 1990, precum și activitatea sa în perioada comunistă.

Analiza sidiciei trecutului și influența asupra carierei

Mungiu-Pippidi afirmă că trecutul în structuurile regimului comunist nu reprezintă o informație nouă, dar problematic este relația dintre această trecut și cariera post-1989 a lui Pahonțu. Ea susține că, deși știa despre trecutul său, acest lucru nu a afectat avansarea sa în conducerea SPP.

„Faptul că are un trecut în securitatea lui Ceaușescu nu e o transparență recentă, dar nimeni nu a avut preocuparea de a-l verifica și nu i-a pasat de integritate,” afirmă politologul.

Durata mandatului și controlul asupra instituției

Numit în decembrie 2005, Pahonțu a rămas în această funcție pe parcursul mandatului lui Traian Băsescu și apoi în cele ale președinților Klaus Iohannis și Nicușor Dan. În noiembrie 2024, a fost trecut în rezervă, însă și-a păstrat poziția de conducere în SPP.

Mungiu-Pippidi consideră această continuitate un indicator clar al influenței sale asupra unor decizii politice și numiri. „Prelungirile mandatului său arată un control consolidat asupra șefilor instituției,” spune ea.

Vulnerabilitatea președinților Iohannis și Nicușor Dan

Potrivit Alinei Mungiu-Pippidi, liderii actuali, Iohannis și Nicușor Dan, au fost vulnerabili în relația cu structurile de forță. Motivul, în opinia sa, constă în experiența lor redusă și în lipsa unei echipe bine pregătite.

„Președinți ca Iohannis și Nicușor Dan sunt expuși influenței serviciilor pentru că nu au experiență și nu dispun de o infrastructură pregătită pentru a combate captura instituțională,” explică politologul.

Ea critică modul în care administrația lui Nicușor Dan gestionează problemele influenței serviciilor, evidențiind lipsa unor planuri concrete și conducerea de facto a unor persoane din cercul apropiat, precum Valentin Naumescu.

Dezvăluiri despre sursele de informații și cazul Coldea

Mungiu-Pippidi face o comparație între ultimele dezvăluiri despre Pahonțu și cele din 2017 despre fostul prim-adjunct al SRI, Florian Coldea. Ea sugerează că, în ambele cazuri, sursele de informații sunt influențate și manipulate, indicând un nivel de complexitate în operațiunile mediatic-politice.

„Dezvăluirile apar dintr-un joc de influență și manipulare, parte a unei lupte de putere interne și externe,” afirmă ea.

Plecarea lui Pahonțu și riscurile pentru viitor

În opinia Mungiu-Pippidi, deși Pahonțu a fost trecut în rezervă, continuă să ocupe poziția de conducere a SPP, ceea ce ridică semne de întrebare. Ea recomandă oficial pensionarea sa, dar și subliniază pericolul ca, odată plecat, influența sa să nu fie eliminată complet.

„Pahonțu ar trebui să iasă oficial la pensie, dar problemele nu se vor încheia pentru că influența și dosarele rămân,” afirmă ea.

Potrivit sursei, eliminarea sa nu garantează dispariția conexiunilor cu trecutul și nu soluționează riscul ca înlocuitorii să fie de același calibru.

Mungiu-Pippidi adaugă că, dacă nu se va face o reformă profundă, statul român va continua să fie vulnerabil în fața unui sistem influențat de foste structuri de securitate.