România avea o populație rezidentă de 19,04 milioane de persoane în ianuarie 2026, în scădere cu 1.800 față de aceeași perioadă a anului anterior, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Această reducere a populației se datorează unui spor natural negativ de 104.100 de persoane, reprezentând diferența dintre nașteri și decese.
Pe fondul acestei scăderi naturale, fenomenul de migrație internațional a continuat să influențeze structura populației. La sfârșitul anului 2025, numărul imigranților a fost cu 102.2 mii mai mare decât cel al emigranților, menținând România ca țară de imigrare. Cu toate acestea, soldul migrației nu a fost suficient pentru a compensa declinul natural al populației.
Demografie și îmbătrânire
Rata de îmbătrânire a populației a continuat să crească, fiind de 135,9 persoane vârstnice (peste 65 de ani) la 100 de tineri sub 15 ani, față de 131,3 în anul anterior. Raportul de dependență demografică, adică numărul de persoane dependente raportat la populația în vârstă de muncă (15-64 ani), a scăzut ușor, ajungând la 55,2 la 1 ianuarie 2026, față de 55,6 în anul precedent.
Vârsta mediană estimată a populației se situează în jurul valorii de 43,4 ani. La nivel de piramidă de vârstă, 15,1% din populație are între 0 și 14 ani, 64,4% are între 15 și 64 ani, iar 20,5% are peste 65 de ani. Aceste cifre confirmă fenomenul de îmbătrânire demografică.
Raportul de sex arată un dezechilibru accentuat la persoanele de peste 65 de ani, cu 1,51 femei la un bărbat, rezultatul fiind consecința mortalității mai mari în rândul bărbaților. În total, populația feminină reprezintă 51,2% din populație și este disproporționat concentrată în vârste înaintate.
Migratia pe grupele de vârstă
Analiza migrației pe grupe de vârstă evidențiază că exodul majoritar se concentrează între 15 și 24 ani, nu în toate categoriile de vârstă. Soldul migrator pentru aceste grupuri este negativ, cu -4.693 pentru 15-19 ani și -2.741 pentru 20-24 ani, indicând plecarea tinerilor în perioada studiilor sau pentru primul loc de muncă în străinătate.
Pentru persoanele peste 25 de ani, soldul migrator este pozitiv, cu cele mai mari valori în intervalele 35-39 ani (+14.856) și 30-54 ani, unde fiecare grupă înregistrează peste 10.000 de persoane în plus din imigrație sau revenire. Astfel, România păstrează un echilibru net pozitiv din migrație în rândul adulților în vârstă de muncă, fie că sunt români reveniți sau imigranți, inclusiv refugiați ucraineni cu protecție temporară.
Fracția majoritar masculină a imigranților și emigranților, cu 58,6% și 57,9% bărbați, nu explică însă în întregime dezechilibrul de sex din populație.
Structura pe vârste și dezechilibre demografice
Direct din piramida de vârstă, se evidențiază faptul că 15,1% din populație are între 0 și 14 ani, 64,4% între 15 și 64 ani iar 20,5% peste 65 ani. Aceasta confirmă relatarul privind indicele de îmbătrânire și raportul de dependență.
Vârsta mediană estimată fiind în jurul valorii de 43,4 ani reflectă accentuarea fenomenului de îmbătrânire. Dezvoltând aceste cifre, se observă un dezechilibru de sex semnificativ pentru populația de peste 65 de ani: la această grupă, sunt 1,51 femei pentru fiecare bărbat, rezultatul fiind generat de mortalitatea mai ridicată în rândul bărbaților. În total, populația feminină reprezintă 51,2% din populația totală, fiind concentrată disproporționat în vârstele avansate.
Aceasta conformațional, populația în vârstă este predominant feminină, iar mortalitatea masculină în decenii a contribuit la această dislocare demografică.