România și-a redus deficitul bugetar aproape la jumătate în primele șapte luni ale anului 2026 față de aceeași perioadă din 2025, însumând 48,08 miliarde de lei, de la 76,44 miliarde de lei. În același timp, încasările din venituri fiscale au crescut cu peste 25%. Această performanță vine după o creștere semnificativă a veniturilor și o disciplină mai strictă în cheltuieli.
Reducerea deficitului și creșterea veniturilor fiscale
Deficitul bugetar a coborât de la 3,99% la 2,34% din PIB. Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, ajungând la 214,32 miliarde de lei, iar ponderea în PIB s-a majorat de la 9,69% la 10,42%. Aceste cifre reflectă o creștere a colectărilor fiscale și o gestionare mai eficientă a fondurilor publice.
Cea mai mare contribuție la creșterea veniturilor o are TVA, cu încasări nete de 88,55 miliarde de lei, o creștere cu 26,5%. Este vorba despre majorări ale cotelor introduse prin Legea 141/2025 și despre o creștere de 21,7% a încasărilor brute, în contextul în care restituirile către mediul privat au urcat la 20,48 miliarde de lei.
Contribuțiile de asigurări sociale au ajuns la 129,14 miliarde de lei, o creștere de 6,7%, susținute de extinderea bazei de impozitare. Impozitul pe salarii și venit a înregistrat o creștere de 8,6%, totalizând 38,34 miliarde de lei, fiind influențat și de dividendelor distribuite înainte de modificările fiscale. Impozitul pe profit s-a majorat cu 8,3%, ajungând la 28,35 miliarde de lei.
Fundurile europene rambursate au însumat 37,28 miliarde de lei, în creștere cu 30,3%, un indicator important în contextul veniturilor non-fiscale.
Cheltuieli și disciplina bugetară
Cheltuielile totale au crescut cu doar 2,9%, la 460,39 miliarde de lei. Cheltuielile de personal au înregistrat o reducere de 4,1%, ajungând la 95,67 miliarde de lei, reprezentând 20,8% din totalul cheltuielilor publice, față de 22,3% în 2025. Este una dintre cele mai rigide categorii de cheltuieli bugetare, având o ajustare mai dificilă.
Cheltuielile pentru asistență socială au scăzut ușor, cu 0,6%, totalizând 146,59 miliarde de lei. Cheltuielile pentru bunuri și servicii au crescut cu 11,2%, atingând 59,6 miliarde de lei, influențate în principal de sistemul de sănătate.
Costul datoriei publice a crescut cu 26,5%, ajungând la 40,12 miliarde de lei, reprezentând 2% din PIB, ceea ce indică o creștere mai rapidă decât cea a veniturilor fiscale.
Investițiile, un element de continuare a dezvoltării
Deși în alte perioade reducerea deficitului s-a bazat pe tăieri de investiții, în primele șapte luni ale anului 2026, cheltuielile de capital au crescut cu 14,83 miliarde de lei față de anul trecut. Peste 71% din aceste fonduri provin din proiecte cu finanțare europeană și PNRR, plățile pentru aceste proiecte înregistrând un avans de 60%, ajungând la peste 20 de miliarde de lei.
Acest derapaj de la reducerea cheltuielilor destinate investițiilor a permis menținerea unui nivel ridicat al proiectelor finanțate din fonduri europene și PNRR, contribuind la susținerea economiei.
Implicații și perspective ale politicii fiscale
Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că reducerea deficitului cu 1,65 puncte procentuale reprezintă o dovadă a unei gestiuni echilibrate. El a menționat și contribuțiile la această performanță, precum rambursările de TVA de peste 20,4 miliarde de lei și avansarea cu peste 60% a plăților din fonduri europene și PNRR.
Este notabil faptul că, începând din august, se anualizează efectele măsurilor fiscale adoptate în iulie 2025, ceea ce va influența comparabilitatea cifrelor. Autoritățile intenționează să continue consolidarea structurală și durabilă a politicii fiscale, vizând disciplina salarială, absorbția mai rapidă a fondurilor europene și prioritizarea investițiilor.
Caracteristicile actuale indică o ajustare bugetară vizibilă, însă rezultatele reale pe termen mediu vor depinde de menținerea disciplinei fiscale și gestionarea costurilor legate de datoria publică.