**Bursa de Valori București a suferit o corecție severă, după ce România a ratat termenul pentru reformele din PNRR**
**Indicele BET a pierdut 3,61%, iar capitalizarea pieței s-a diminuat cu 20,2 miliarde de lei**
Pe 31 august, Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ziua în scădere, în contextul ratificării termenului pentru implementarea reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Indicele BET a scăzut cu 3,61%, până la 33.743 de puncte, înregistrând cea mai mare singură scădere de la 5 august 2024, când a expirat un alt termen al Comisiei Europene pentru adoptarea reformelor legate de fondurile de redresare.
**Volum și performanță negative pe piața principală și la indicii secundari**
Volumele tranzacțiilor s-au dublat față de ședința anterioară, ajungând la 206 milioane de lei în 25.832 de tranzacții, față de 82,3 milioane de lei și 13.598 de tranzacții. Dezordinea s-a reflectat și în evoluția principalilor indicatori, cu toți indicii încheind ziua pe roșu. Indicele BET-TR a coborât cu 3,61%, până la 81.319,79 puncte, iar BET-FI a scăzut cu 2,34%, ajungând la 112.097,46 puncte. Indicii sectoriali au avut performanțe similare, cu pierderi între 2,81% și 3,98%.
**Companiile de top înregistrează scăderi semnificative**
Dintre cele mai mari companii din piață, Romgaz a pierdut 10,4%, închizând la 16,80 lei, în timp ce Transelectrica a scăzut cu 8,9%, până la 89,10 lei. Valorile totale ale pieței s-au redus cu 20,2 miliarde de lei, până la 697 miliarde de lei.
**Eșecul reformei salarizării și pierderea fondurilor europene**
În spatele corecției de pe bursă se află o problemă majoră în absorbția fondurilor europene, generată de incapacitatea României de a finaliza reformele din PNRR. Termenul pentru adoptarea legii salarizării bugetarilor a expirat, iar România pierde 770 milioane euro, sumă aferentă jalonului nereușit.
**Nicușor Dan confirmă pierderea fondurilor**
Președintele Consiliului General al Capitalei, Nicușor Dan, a declarat în 26 august că, din cauza lipsei unui consens între partide, nu s-a reușit adoptarea legii salarizării în termenul stabilit. El a precizat că, astfel, România pierde definitiv suma de 770 milioane euro, precum și până la 100 milioane euro pentru jalonul decarbonizării.
**Negocieri fără rezultat și acuzații între partide**
Negocierile între PSD, PNL, USR și UDMR pentru legea salarizării începuseră în luna mai, însă nu s-au concretizat într-un acord politic și social. Nicușor Dan a afirmat că aceste partide nu au reușit să ajungă la o formulă comună și să finalizeze reforma până la termen, asumându-și pierderea fondurilor.
**Schimb de acuzații între PSD și PNL**
PSD a susținut că responsabilitatea pentru nereușită aparține liberalilor, acuzând PNL că a blocat proiectul și a menținut legea în secret, fără consultări. În replică, PNL a afirmat că PSD blochează adoptarea legii și subliniază consecințele negative, precum menținerea inechităților salariale și pierderea fondurilor europene.
**Declarații ale lui Ilie Bolojan despre responsabilitatea guvernului**
Premierul demis Ilie Bolojan a declarat că pierderea fondurilor – 770 milioane euro pentru legea salarizării și până la 100 milioane euro pentru jalonul decarbonizării – s-a produs în ultima zi a termenului. El a precizat că Guvernul pe care îl reprezintă nu poartă responsabilitatea pentru lipsa de succes a reformelor și că a făcut toate eforturile pentru a ajunge la un consens, fără rezultat.
**Contextul problemei energetice și planurile nefinalizate**
Bolojan a menționat, de asemenea, că, pe ultima sută de metri, au fost pierdute fonduri importante pentru închiderea centralelor pe cărbune, precum și pentru înlocuirea acestora în zone precum Valea Jiului, detalii legate de proiecte energetice nefinalizate.
**Pericolul pierderii a milioane de euro europene și impactul pe bursă**
Acest eșec a avut consecințe directe asupra pieței de capital, iar pierderea fondurilor din PNRR a alimentat tensiuni politice și a accentuat volatilitatea bursei. România se află în situația de a fi pierdut deja două sume importante din fondurile europene, iar nesoluționarea problemelor va putea avea repercusiuni pe termen mediu și lung.