**Deficitul bugetar la 7 luni a scăzut la 2,34% din PIB, dar datoriile continuă să ridice probleme majore în economie**
În primele șapte luni ale anului, deficitul bugetar al României a fost de 2,34% din PIB, în scădere față de aceeași perioadă a anului trecut, când a fost de 3,99%. În termeni nominali, excedentul este cu 37% mai mic, însă cheltuielile cu dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei pentru această perioadă.
Impactul dobânzilor și datoria publică
Rambursările de TVA către companii în primele șapte luni s-au cifrat la aproximativ 20,4 miliarde de lei. Cu toate acestea, dobânzile plătite pentru împrumuturi, din cauza ratelor ridicate pe plan internațional, au depășit suma de 40 de miliarde de lei.
Nazare a subliniat că plățile de dobânzi reprezintă o parte semnificativă a costurilor bugetare și avertizează că acest nivel uriaș continuă să pună presiune asupra finanțelor publice. “Dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei în șapte luni”, a menționat el, afirmând că această situație este cauzată de dobânzile mari la care se împrumută România.
Economistul Adrian Negrescu avertizează asupra riscului datoriilor
Cunoscutul economist Adrian Negrescu afirmă că, deși reducerea deficitului bugetar este un semnal pozitiv, efectul acumulării datoriei publice se va resimți în continuare.
El explică că, în 2027, România trebuie să ramburseze 27 miliarde de euro, urmat de alte plăți de 20 miliarde de euro în 2028, și tot așa, pentru anii următori. Această dinamică face ca plata datoriilor să devină tot mai dificilă, mai ales dacă cheltuielile publice vor scădea prea puțin pentru a menține echilibrul.
Negrescu adaugă că situația se complică din cauza faptului că banii proveniți din taxe și impozite nu sunt suficienți pentru a acoperi cheltuielile, mai ales că peste 90% din aceștia merg către salarii și pensii, iar restul pentru dobânzi, investiții și funcționarea statului.
Dependenta de împrumuturi și riscul de a ajunge în criza Greciei
Analistul susține că România s-a depedendat aproape complet de împrumuturi externe, fapt semnalat și de legea recent adoptată, care interzice vânzarea participațiilor statului la companiile deținute de acesta. Aceasta limitează posibilitățile de a obtine fonduri din vânzări, ceea ce face ca țara să fie mai vulnerabilă financiar.
El avertizează că, fără reforme serioase pentru reducerea cheltuielilor publice și pentru creșterea bazei de impozitare, țara riscă o criză asemănătoare celei din Grecia. Negrescu adaugă că, dacă finanțatorii străini vor decide să nu mai ofere împrumuturi, situația va deveni extrem de dificilă.
Contracție și perspectivă pentru următorii ani
Negrescu avertizează că, dacă noul guvern nu va adopta un plan concret de relansare economică și nu va avea o strategie clară pentru reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor, situația financiară a țării se va înrăutăți.
El remarcă faptul că, în condițiile în care cheltuielile publice vor rămâne la niveluri relativ constante, datoria externă va continua să crească, iar plata dobânzilor va fi un obstacol major pentru stabilitatea fiscală pe termen lung.
Din această perspectivă, atât autoritățile, cât și mediul economic, au nevoie de un angajament clar pentru reforme structurale și măsuri de susținere a creșterii economice, pentru a evita scenariul în care România ajunge să fie într-o situație similară cu cea a Greciei.
