România a participat ca observator la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii, lansat în contextul inițiativei președintelui american Donald Trump pentru implementarea planului privind Gaza, desfășurată la 19 februarie 2026 la Washington. Până în prezent, țara a facilitat 12 zboruri umanitare pentru populația din Fâșia Gaza, cel mai recent la 31 august, și găzduiește în interiorul țării 56 de copii și aproximativ 200 de membri ai familiilor lor, beneficiari de sprijin medical.
Zboruri umanitare și sprijin pentru Gaza
Administrația Prezidențială a transmis că autoritățile române au derulat 12 zboruri umanitare în regiune, ultima fiind la finalul lunii august 2026. În prezent, în România se află 56 de copii și circa 200 de membri ai familiilor acestora, care beneficiază de asistență și îngrijiri medicale. În trecut, Nicușor Dan, președintele României, a anunțat intenția de a continua evacuările medicale ale copiilor din Gaza.
Proiecte de reconstrucție și sprijin educațional
România pregătește, atunci când condițiile o vor permite, inițiative pentru refacerea infrastructurii de urgență, reconstrucția școlilor și consolidarea instituțiilor palestiniene. Lista proiectelor include și extinderea oportunităților educaționale pentru copiii și tinerii palestinieni și creșterea numărului de burse de studii în România pentru anul academic 2026-2027, totalizând 42 de burse, alocate prin programul de cooperare bilaterală și oferte ale Ministerului Educației și Cercetării (MEC) și Ministerului Afacerilor Externe (MAE).
Inițiative umanitare și donații
România a coordonat, cu sprijin israelian, livrarea unei donații umanitare realizate de Patriarhia Română. Pachetul include alimente, materiale medicale, apă potabilă și resurse educaționale pentru populația vulnerabilă a Gazei.
Activitatea Consiliului Păcii și poziția României
La 15 mai 2026, Înaltul Reprezentant pentru Gaza, Nikolay Mladenov, a prezentat primul raport privind implementarea Rezoluției 2803. La 31 iulie 2026, a fost publicată o foaie de parcurs în 15 puncte pentru cea de-a doua etapă a Planului pentru Gaza.
România a afirmat în multiple foruri internaționale, precum Grupul Donatorilor pentru Palestina și Alianța Globală pentru Soluția celor Două State, disponibilitatea de a contribui activ la stabilizarea și redresarea regiunii. Participarea țării a fost doar ca observator la reuniunea din februarie, decizia fiind motivată de preocupări legate de implicațiile juridice ale semnării Cartei Consiliului Păcii, precum și de obligațiile față de Uniunea Europeană referitoare la sancțiuni.
Statutul și perspectivele României în Consiliul Păcii
Administrația Prezidențială nu a indicat dacă România va deveni membru al organizației sau dacă a primit o invitație oficială în acest sens. Răspunsul a subliniat doar faptul că țara păstrează dialogul cu toate părțile și se pregătește pentru inițiative operaționale pe măsură ce condițiile de pe teren o vor permite.
Controverse și decizii diplomatice
Decizia României de a participa ca observator a fost rezultatul unor deliberări privind statutul și obligațiile în cadrul Consiliului Păcii. Nicușor Dan a explicat anterior că nu a semnat Carta organizației, întrucât prevederi precum sancțiunile și implicațiile juridice puteau intra în contradicție cu angajamentele internaționale ale României. Participarea ca observator asigură țării posibilitatea de a lua parte la discuții și de a-și exprima poziția, fără a fi obligată de decizii.
Controversata taxă de un miliard de dolari, prevăzută în Carta Consiliului, referitoare la contribuția financiară, a influențat decizia unor state europene, între care Italia, Grecia și Polonia, de a evita statutul de membru deplin. Alte state europene, precum Franța, Germania, Marea Britanie și Spania, nu s-au alăturat organizației.
Potrivit răspunsului oficial, România continuă să susțină, alături de partenerii europeni, eforturile diplomatice pentru pace și stabilizare în Gaza, reafirmând disponibilitatea de a avea o contribuție activă la aceste procese și menținând dialogul cu toate părțile implicate.