**România într-o curbă financiară periculoasă: crește nevoia de finanțare și riscurile economice**
România se confruntă cu o creștere accelerată a cererii de finanțare de către stat, în contextul reducerii deficitului bugetar, dar cu costuri din ce în ce mai mari pentru economie și populație. În cele 123 de zile de interimat ale Guvernului Bolojan, Ministerul Finanțelor a atras aproape 40 miliarde de lei din piața bancară, cu 5,5 miliarde lei peste suma din aceeași perioadă a anului trecut. Acest volum crescut de împrumuturi indică o nevoie tot mai mare de finanțare a deficitului bugetar, în condițiile în care BNR avertizează asupra efectelor negative ale expunerii băncilor asupra titlurilor de stat.
Creșterea costurilor de finanțare și stimulentele pentru sectoarele public și privat
Ministerul Finanțelor a atras în primele șapte luni ale anului 37,3 miliarde de lei prin emisiuni de titluri de stat, cu 5,5 miliarde lei (17,4%) mai mult față de aceeași perioada din 2025. În august, emisiunile au ales să vizeze volume mai mari, obținând 1,099 miliarde lei la o licitație de 1 miliard, iar la alta de 700 milioane lei s-au primit oferte de aproape 1,8 miliarde lei.
Randamentele actuale pe piața internă au scăzut față de nivelurile din 2025, dar volumele de cereri rămân consistente. Emisiunea din august a atras oferte peste de două ori valoarea licitată, indicând un interes crescut pentru titlurile de stat din partea investitorilor.
În același timp, sectorul privat are dificultăți în a-și finanța activitățile, având în vedere dependența ridicată de fondurile europene. Peste 70% din investiții provin din fonduri europene și bani din PNRR, iar odată cu închiderea acestui program, companiile se vor confrunta cu un deficit de aproximativ zeci de miliarde de euro pentru a susține proiectele de dezvoltare.
Vulnerabilități macroeconomice și riscuri pentru stabilitatea financiară
BNR afirmă că expunerea băncilor asupra administrației publice a crescut până la 27,6% din active, aproape de trei ori mai mult decât media UE. Această concentrare poate genera riscuri de crestere a dobânzilor, de ajustări ale valorii de piață a portofoliilor bancare și de cerințe mai ridicate de capital, în cazul unor evoluții negative ale ratingului suveran.
Din martie 2026, băncile autonome naționale și-au majorat constant deținerile de titluri de stat, ajungând la nivelul de 230,7 miliarde lei, față de 79,6 miliarde lei la sfârșitul anului 2015. Relevanța acestor cifre indică o vulnerabilitate structurală, mai ales în contextul ponderii de aproape 52% a creditelor denominate în valută din totalul creditului corporativ.
BNR avertizează că această dependență și concentrarea pot avea impact negativ în cazul crizei ratingului sau a unor evoluții adverse ale pieței, agravând riscul de evicțiune a creditării pentru sectorul privat.
Preferința băncilor pentru titlurile de stat și efectele asupra creditării private
Băncile aleg în mod deliberate titlurile de stat pentru plasamentele excedentului de lichiditate, având active eligibile pentru rezerve și utilizate ca colateral în operațiuni repo cu BNR. Ulterior, această preferință reduce disponibilitatea fondurilor pentru creditarea sectorului real.
Consecința este o scădere a indicatorului credite/depozite, care a coborât de la 86% în 2015 la circa 67,4% în martie 2026, semnalând o reducere a intermedierii financiare și dificultăți în accesul la credite pentru companii. Fenomenul de evicțiune a sectorului privat reprezintă un risc major pentru economia reală și dezvoltarea afacerilor.
Implicarea europeană și continuarea investițiilor
Majoritatea investițiilor private sunt finanțate din fondurile europene, peste 70%, iar în primele șapte luni, pachetul de rambursări de TVA a depășit 20,4 miliarde de lei. Cu toate acestea, capitolul PNRR se apropie de închidere, ceea ce ridică îngrijorări privind finanțarea viitoare a proiectelor și o posibilă încetinire a dezvoltării sectorului privat.
În ziua termenului-limită pentru reformele asumate prin PNRR, Bursa de Valori București a înregistrat una dintre cele mai importante corecții recente, indicele BET pierzând 3,61%, reflectând dependența accentuată a ecosistemului de business de fondurile europene.
Perspective și atenționări pentru viitor
Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, subliniază că, deși reducerea deficitului bugetar arată rezultate, nu problema este încă încheiată. El avertizează asupra riscului de a pierde credibilitatea fiscală și de a-și compromite poziția pe piețele internaționale.
Pentru următoarele luni, România trebuie să mențină traiectoria de reducere a deficitului până la sfârșitul anului, pentru a evita creșterea costurilor de finanțare, explică Nazare. El a evidențiat și importanța menținerii unui buget credibil, în contextul evaluărilor agenției de rating S&P.
În total, statul român a atras efectiv 37,47 miliarde de lei de la bănci și 1,2 miliarde euro prin emisiuni de titluri de stat, peste 34% din suma planificată inițial pentru perioada mai-august, ceea ce indică o presiune crescută asupra finanțelor publice.