Ambasada Rusiei la București a respins acuzațiile României legate de incidentul cu dronă de la aeroportul Leipzig/Halle și a reiterat poziția Moscovei referitoare la războiul din Ucraina. Reprezentanța rusă a convocat ambasadorul Vladimir Lipaev la Ministerul Afacerilor Externe, unde a avut loc o discuție despre aceste teme. În comunicatul post-întâlnire, Rusia a criticat și repetat tezele legate de sprijinul occidental pentru Ucraina și a justificat atacul asupra punctului de frontieră Orlivka, de lângă România.
Convocarea ambasadorului rus la MAE România
Pe 3 septembrie, Vladimir Lipaev a fost convocat pentru a discuta despre implicarea Rusiei în incidentul de la Leipzig/Halle și despre atacurile anterioare asupra unor obiective civile din Ucraina. Autoritățile române au ridicat această temă în cadrul convocării.
Rusia justifică atacul asupra Orlivka
Ambasada Rusiei a transmis că Vladimir Lipaev a respins protestul României și a afirmat că obiectivele folosite de Ucraina pentru operațiuni militare sunt considerate „ținte legitime” de către Forțele Armate ruse. Atacul asupra punctului de frontieră Orlivka a avut loc în noaptea de 31 august spre 1 septembrie, fiind parte dintr-o serie de lovituri ale Rusiei în regiunea Odesa, incluzând infrastructura din apropierea Dunării.
Punctul de frontieră Orlivka, situat în apropierea teritoriului românesc, a fost avariat, iar activitatea a fost suspendată temporar. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că obiectivul a fost lovit în mod deliberat.
În aceeași noapte, sistemele radar din România au detectat ținte aeriene în apropierea frontierei. Doi avioane F-18 spaniole, aflate în misiune NATO, au fost ridicate de la sol. Autoritățile române au transmis că nu s-au înregistrat pătrunderi în spațiul aerian național, iar populația din nord-estul județului Tulcea a primit mesaje via RO-Alert.
Reacția Rusiei la declarațiile liderului ucrainean
Ambasada Rusiei l-a acuzat pe Volodimir Zelenski că s-a transformat într-un „terorist internațional”. Reprezentanța rusă susține că liderul de la Kiev încearcă să provoace extinderea conflictului în Europa. În comunicat, Moscova afirmă că sprijinul militar și logistic primit de Ucraina din partea statelor occidentale reprezintă o formă de „complicitate” la presupusele crime ale Kievului.
Este de remarcat că Rusia folosește constant această argumentație pentru a prezenta sprijinul occidental drept o participare directă în conflict, în condițiile în care NATO susține că ajută Ucraina să se apere în fața invaziei ruse din februarie 2022.
România și NATO, în vizorul Rusiei
Reprezentanța rusă a lansat și un atac la adresa orientării politice a României. Vladimir Lipaev a afirmat că amenințarea la adresa securității României nu provine din partea Rusiei, ci din „politica agresivă” a NATO și a Bruxelles-ului.
Comunicatul nu a fost doar o respingere a acuzațiilor concrete, ci și o oportunitate pentru Moscova de a transmite un mesaj critic la adresa Alianței Nord-Atlantice și a Uniunii Europene.
Contextul convocării ambasadorului Rusiei
Convocarea lui Vladimir Lipaev a fost inflamată de incidentul de la aeroportul Leipzig/Halle, unde autoritățile germane au atribuit Rusiei responsabilitatea pentru o tentativă de atac cu dronă. În apropierea aeroportului a fost descoperită o dronă dotată cu explozibil și detonator, utilizată în cercurile de securitate ca un indicator al unei posibile operațiuni hibride.
România s-a alăturat reacției multor state europene, prin avertismente și declarații. Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a afirmat că România nu va tolera acțiunile hibride atribuite Rusiei și că va acționa în coordonare cu aliații săi.
Moscova neagă orice implicare în incidentul de la aeroportul german și respinge acuzațiile occidentale privind operațiuni de sabotaj, atacuri cibernetice și alte acțiuni hibride pe teritoriul statelor europene.
