Creștere a capacității de cazare, dar scădere a numărului de turiști români în primul semestru din 2026
În prima jumătate a anului 2026, capacitatea totală de cazare din România a crescut cu 4,9%, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, când creșterea față de 2024 a fost de 2,1%. În același timp, gradul de ocupare mediu la nivel național a fost de 22,8%, indicând o folosință redusă a locurilor de cazare, deși oferta a fost extinsă.
Distribuția capacității de cazare
Hotelurile reprezintă aproape jumătate din capacitatea totală (49,7%), fiind principalul tip de structură de cazare în România. Apartamentele și camerele de închiriat acoperă 15,7%, iar pensiunile agroturistice sunt deținute de 14,3% din total. Pensiunile turistice contribuie cu 8,7%, în timp ce alte structuri, precum vile și hosteluri, dețin poziții mai mici pe piață.
Gradul de ocupare și zonele cele mai solicitate
Doar 22,8% din locurile de cazare au fost ocupate în prima jumătate a anului. Bucureștiul și marile orașe au înregistrat cel mai ridicat indice de utilizare, de 30,6%, fiind influențate de turismul de afaceri. În aceste zone, cererea a fost mai consistentă comparativ cu alte regiuni.
Performanța turismului în zonele turistice
Stațiunile balneare au avut o rată de ocupare de 35,1% în hoteluri și 25,7% în moteluri. Pe litoralul orașului Constanța, gradul de ocupare a fost de 24,6%. În această zonă, căsuțele turistice au fost cele mai solicitate, cu 30,4%, urmate de vile, cu 28,0%, în timp ce hotelurile au avut o utilizare de 25,9%.
Situatia în turismul montan și rural
Turismul montan și cel rural au înregistrat valori scăzute, cu grad de utilizare de 17,3% și, respectiv, 14,7%. Pensiunile agroturistice de la munte au avut o rată de ocupare de 11,4%. În zonele montane, traseele turistice au avut o utilizare de 10,8%. Satele de vacanță montane au avut însă un grad de ocupare de 46,2%, fiind o excepție.
Diferențe între tipurile de cazare
Medii de ocupare variate au fost înregistrate în funcție de tipul de structuri. Satele de vacanță au avut o medie națională de 36,2%, urmate de spațiile de pe nave cu 34,3%. Hotelurile au înregistrat o rată de 31,4%, în timp ce hanurile și campingurile se află la niveluri critice, cu 4,8%, respectiv 7,2%.
În Delta Dunării, pensiunile turistice au avut o utilizare de doar 8,2%, mult sub media regională de 18,5%. Propagarea turismului intern suferă, în timp ce cererea din partea turiștilor străini continuă să crească, conform specialiștilor citați.
Perspective și provocări pentru turismul intern
Deși oferta de cazare este în creștere, interesul românilor pentru turismul intern scade, ceea ce duce la un număr mare de locuri neocupate. Discrepanțele între zonele turistice și tipurile de facilități agravează situația sectorului, în special în turismul rural și montan.
Operatorii locali încearcă să găsească soluții pentru a atrage mai mulți vizitatori în aceste regiuni deficitare. Sectorul turistic românesc trebuie să gestioneze această diferență între creșterea ofertei și scăderea cererii interne.
