O companie poate avea un dosar tehnic complet și o declarație de conformitate perfectă pentru introducerea ambalajelor pe piață, însă să nu fie conformă cu regulamentul UE PPWR privind ambalajele și deșeurile de ambalaje. Diferența majoră constă în interpretarea termenilor „fabricant” și „producător”, conform regulamentului UE, care consideră roluri juridice distincte pentru aceste noțiuni.
Diferența între fabricant și producător
Termenii „fabricant” și „producător” sunt frecvent folosiți ca sinonime în limbajul de business. Cu toate acestea, regulamentul UE PPWR diferențiază clar aceste roluri. Un fabricant poate avea documentația tehnică și declarația de conformitate în regulă, dar dacă nu este înregistrat ca producător în statul membru unde vinde efectiv, nu respectă condițiile legale pentru punerea ambalajelor pe piață.
Responsabilitatea pentru conformitatea tehnică
Obligația de a întocmi dosarul tehnic și de a asigura conformitatea rămâne, în mod independent, atribuția fabricanților. Înregistrarea în sistemul de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (EPR) nu înlocuiește această responsabilitate. Nu poate fi delegată prin contract și nu acoperă partea tehnică, ci doar procesul de înregistrare.
Condiții de punere pe piață
Pentru a pune legal ambalajele pe piață, o companie trebuie să fie înregistrată ca producător în statul membru în care vinde efectiv produsele. Deținerea dosarului tehnic și a declarației de conformitate nu este suficientă dacă această înregistrare lipsește.
Obligații distincte și verificări separate
Există două seturi de obligații: cel tehnic și cel de înregistrare. Criteriile pentru fiecare se verifică separat, iar respectarea unuia nu echivalează cu respectarea celuilalt. Între acestea nu există posibilitatea de compensare contractuală.
Citește mai multe informații pe blogul PwC România.
