Scenariul președintelui Bolojan și reacțiile politice din România
Un scenariu în care Ilie Bolojan ar ajunge în turul II al alegerilor prezidențiale a stârnit tensiuni între Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Social Democrat (PSD). În dezbaterile publice, survin diferențe de opinie cu privire la posibilitatea ca fostul lider liberal să fie candidatul favorizat pentru al doilea scrutin prezidențial, scena politică fiind globată de această temă.
Opinia PSD și argumentele împotriva candidaturii lui Bolojan
Deputatul PSD Adrian Câciu afirmă că, dacă s-ar organiza alegeri prezidențiale acum, Ilie Bolojan nu ar ajunge în turul II. El susține că economia actuală se află într-un stadiu de declin și că populația este afectată de creșterea sărăciei. Câciu a precizat că soluțiile viitoare ale oricărui guvern rămân de discutat, dar consideră că șansele lui Bolojan sunt reduse în condițiile actuale.
„Care este soluția de aici încolo? Economia în momentul acesta se duce în gard, oamenii sărăcesc. Vreau să vedem soluțiile, soluțiile pe care le va da un guvern, oricare va fi acela. E o dezbatere în societate: cine va fi premierul? Eu vă spun că, dacă s-ar face alegeri acum, Bolojan nu intră în turul II. Nu zic că va intra un candidat din partea PSD,” a spus Câciu.
Reacția liberalilor și susținerea pentru Bolojan
Deputatul PNL Adrian Cozma a contrazis opinia PSD, afirmând că Ilie Bolojan ar avea certitudinea de a ajunge în turul II al alegerilor. De asemenea, liberalul și-a exprimat convingerea că fostul șef al CJ Oradea ar avea șanse mari, justificând această poziție prin asumarea responsabilității PNL pentru starea economiei.
„Domnul Grindeanu? Domnul Bolojan ar intra în turul II, cu siguranță, aș avea curaj să pun un pariu. Noi avem partea noastră de vină, dar am recunoscut acest lucru și ne-am asumat guvernarea într-un moment complicat”, a declarat Cozma.
Criticile PSD față de politica economică actuală
Adrian Câciu susține că, în perioada în care a fost ministru al Finanțelor, a reușit să reducă deficitul bugetar și datoria publică, chiar și în timpul crizei economice. El afirmă că, sub conducerea sa, deficitul a fost coborât la 5,7%, iar datoria publică la 48%.
„Modul în care un premier conduce țara îl stabilește poporul. Când am fost ministru de finanțe, am scăzut deficitul, l-am lăsat la 5,7%, am scăzut datoria publică la 48%. În prezent, datoria e la 61%, urmând să ajungă spre 63%. Am gestionat crize suprapuse, inclusiv criza energetică, explozii de prețuri la gaze și combustibili, precum și inflația de două cifre după 20 de ani”, a spus Câciu.
Implementarea măsurilor economice în timpul mandatului lui Câciu
Câciu a ocupat funcția de ministru al Finanțelor între noiembrie 2021 și iunie 2023. În această perioadă, s-au adoptat măsuri fiscale precum majorarea pensiilor și salariilor din sectorul public în 2023. S-au făcut, de asemenea, modificări la Codul fiscal, cu creșterea contribuției la Pilonul II de pensii de la 3,75% la 4,75%, începând din 2024.
România a traversat o perioadă de creștere a deficitului și a datoriei publice în ultimii ani. În 2023, deficitul bugetar a fost de 6,6% din PIB, conform metodologiei europene ESA. În 2024, această cifră a ajuns la 9,3%, apoi a scăzut la 7,9% în 2025. Pentru 2026, ținta oficială este de 6,2% din PIB.
Datoria publică a înregistrat creșteri semnificative, de la 49,3% din PIB la finalul anului 2023, la 54,8% în 2024. În 2025, s-a urcat la 59,3%, iar estimările indică o valorie apropiată de 63% pentru finalul anului 2026.
