Lituania intenționează să elimine restricțiile costitutionale privind desfășurarea armamentului nuclear, decizie ce a provocat reacții din partea Rusiei, care avertizează asupra consecințelor unui astfel de demers. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că dacă în Lituania vor fi amplasate arme nucleare, teritoriul acestei țări va deveni ținta posibilelor atacuri nucleare rusești.
Reacția Rusiei la planurile Lituaniei
Peskov a declarat într-un interviu acordat Canalului 1 că, dacă Lituania permite amplasarea armelor nucleare pe teritoriul său, acestea vor fi îndreptate înspre Rusia. El a susținut că, în cazul în care arme nucleare vor fi plasate în Lituania, aceasta va fi vizată de Rusia.
Peskov a notat că această decizie reprezintă o etapă gravă în escaladarea tensiunilor și a subliniat că armele nucleare nu vor fi îndreptate spre vest, ci spre est, spre Rusia. Acesta a adăugat că astfel de măsuri vor avea consecințe asupra securității regionale.
Planurile Lituaniei de participare la descurajarea nucleară
Președintele lituanian Gitanas Nauseda a declarat, în luna iulie, că țara sa dorește să participe la descurajarea nucleară occidentală împotriva Rusiei. În cadrul unei conferințe de presă în Berlin, el a spus că pentru aceasta a fost propus un amendament constituțional pentru a elimina restricția referitoare la desfășurarea de arme nucleare.
Nauseda a explicat că intenționează să folosească toate oportunitățile de descurajare nucleară și a menționat că, pentru a realiza acest obiectiv, trebuie modificată Constituția. El a precizat că un grup de 50 de parlamentari lituanieni au înregistrat un proiect de amendament în acest sens.
Pentru ca amendamentul să fie adoptat, trebuie obținută majoritatea de două treimi în Parlament și două voturi separate, cu un interval de cel puțin trei luni între ele. Procesul legislativ este în curs de derulare.
Contextul geopolitical și reacțiile din regiune
Inițiativa Lituaniei survine după ce parlamentul Finlandei a votat recent ridicarea interdicției totale asupra desfășurării armelor nucleare în țara lor. Finlanda, care a aderat la NATO în 2023, a renunțat la neutralitate, permițând astfel aducerea, transportul, furnizarea sau deținerea armelor nucleare dacă situația o impune.
Directorul Centrului de Studii Geopolitice și de Securitate din Vilnius, Linas Kojala, a declarat că restricția constituțională a Lituaniei privind armele nucleare era foarte strictă și a fost instituită înainte de aderarea la NATO. El a susținut că această restricție nu corespunde situației geopolitice actuale, unde armele nucleare ale aliaților reprezintă o componentă importantă a descurajării.
Kojala a afirmat că renunțarea la această restricție ar elimina obstacolele în calea consolidării elementului de descurajare nucleară. Președintele Gitanas Nauseda a precizat că în prezent nu există planuri imediate de depozitare a armelor nucleare în Lituania, însă eliminarea prevederii constituționale ar permite țării să ia măsuri dacă situația de securitate se schimbă. Totodată, Nauseda a asigurat că țara va rămâne parte a Tratatului de neproliferare nucleară.
Juozas Olekas, președintele Parlamentului, a menționat că amendamentele pot fi adoptate până la sfârșitul anului. Decizia semnalează o schimbare a poziției Lituaniei, în contextul creșterii tensiunilor în regiune și al discuțiilor privind descurajarea nucleară.
