**Cititul de plăcere aduce beneficii majore pentru sănătatea mentală și dezvoltare, conform unui studiu realizat de Universitatea din Cambridge**
Cercetările recente ale oamenilor de știință de la Universitatea din Cambridge arată că cititul de plăcere, indiferent de materialul ales, are efecte pozitive semnificative asupra sănătății mentale și cognitive, atât în rândul copiilor, cât și al adulților. Studiul include peste 10.000 de tineri și evidențiază legătura între lectură și rezultate educaționale mai bune, reducerea riscului de demență și îmbunătățirea stării de bine.
Impactul cititului în dezvoltarea copiilor
Rezultatele cercetării indică faptul că acei copii care încep să citească pentru plăcere de la o vârstă fragedă beneficiază de o memorie mai bună, o capacitate de concentrare crescută și funcții cognitive mai avansate. Aceștia au rezultate școlare superioare și întâmpină mai puține probleme de sănătate mintală.
Studiul a arătat, de asemenea, că acești tineri au obiceiuri de viață mai sănătoase, dorm mai mult și petrec mai puțin timp în fața ecranelor. Autorii recomandă încurajarea cititului de plăcere încă din copilărie pentru a spori beneficiile asupra sănătății și performanțelor educaționale.
Strategii pentru promovarea lecturii în rândul tinerilor
Doctor Christina Langley, din departamentul de psihiatrie al Universității Cambridge, sugerează că familiarizarea copiilor cu lectura trebuie să fie prioritară. Ea recomandă găsirea unui punct de interes pentru fiecare copil, precum un program TV sau un joc, pentru a declanșa interesul pentru lectură.
De asemenea, psihiatra propune introducerea în programul de lectură a benzilor desenate și romanelor grafice, considerate mai accesibile și mai atractive pentru cei mici, ca o metodă de a depăși bariera plictiselii sau intimidării față de materialele tradiționale.
Efectele cititului asupra sănătății la adulți
Pentru adulți, cercetarea arată că cititul este asociat cu reducerea nivelului de stres și o stare de bine îmbunătățită. Participanții la sondaje au declarat că lectura contribuie la creșterea empatiei și la diminuarea sentimentului de singurătate.
Activitatea de citire stimulează funcțiile cognitive și poate reduce riscul de apariție a demenței. Studiile de neuroimaginistică arată că lectura generează diferențe structurale și funcționale în regiunile creierului care controlează emoțiile și procesul cognitiv.
Autorii menționează că aceste beneficii nu depind de nivelul socio-economic, iar cititul poate avea un impact pozitiv asupra persoanelor din diverse medii.
Rolul social al lecturii
Participarea în grupuri de lectură sau cluburi de carte contribuie la întărirea conexiunilor sociale. Profesorul Barbara Sahakian afirmă că aceste interacțiuni sociale pot reduce sentimentul de izolare și pot crește sentimentul de apartenență, ceea ce poate scădea riscul de demență.
Aceasta subliniază că eforturile de promovare a lecturii trebuie să includă și componente sociale, pentru a maximiza beneficii precum reducerea singurătății și îmbunătățirea sănătății mentale.
Beneficiile cititului pe toată durata vieții și situația actuală a nivelului de lectură
Prof. Sahakian afirmă că niciodată nu este prea târziu pentru a începe să citești și că această activitate poate aduce beneficii chiar și la vârsta înaintată.
Studiile indică însă o scădere alarmantă a nivelului de lectură în rândul copiilor și adolescenților, cu cele mai slabe rezultate din ultimele decenii. Potrivit datelor de la Testele PISA ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, peste 760.000 de elevi din 91 de țări au participat la evaluări, iar performanțele tinerilor de 15 ani în citire și matematică sunt cele mai slabe din ultimii ani.
În România, 48% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul de bază în citire, iar peste jumătate din aceștia nu ating standardele minime la matematică. România se află printre ultimele țări în clasament, fiind depășită doar de Costa Rica, Bulgaria, Mexic, Chile, Columbia și Argentina la aceste indicatori.
Datele arată că nivelul de lectură în rândul tinerilor din România s-a diminuat considerabil, mai ales în rândul celor proveniți din medii defavorizate.
**Patru țări din America Latină și Europa de Est înregistrează cele mai slabe rezultate la testele internaționale, iar tendința indică o scădere generală a nivelului de alfabetizare în rândul populației tinere**.
Primul studiu extins din ultimii ani relevă o problemă majoră în educație, care necesită măsuri pentru revitalizarea interesului pentru lectură în rândul noii generații.
