**Tunelul de autostradă dintre Margina și Holdea, cel mai lung din România în construcție, a fost finalizat în totalitate.** Anunțul a fost făcut vineri de Cristian Pistol, directorul CNAIR, care a precizat că lucrările la cele două galerii, cu lungimi de 1.985 și 1.825 metri, s-au încheiat după doi ani de muncă intensă.
### Finalizarea tunelurilor și etapele următoare
Cu galeriile șlefuite în întregime, constructorii pregătesc etapa de montare a instalațiilor de siguranță și testare, planificată pentru sfârșitul anului. După finalizarea betonării galeriilor, se va începe instalarea și verificarea sistemelor de siguranță ale tunelurilor.
Stadiul fizic al lucrărilor a depășit 75%. În prezent, montarea grinzilor pe pasaje și viaducte continuă, iar binderul, primul strat de asfalt, se așterne pe mai multe sectoare ale șantierului.
### Termenul de deschidere și relieful proiectului
Directorul CNAIR estimează că, după finalizarea betonării finale a galeriilor, în prima jumătate a anului viitor autostrada va putea fi deschisă circulației pe această secțiune, de la Margina la Holdea, pe o distanță de peste 13 km. Astfel, circulația neîntreruptă între Sibiu și Nădlac va fi posibilă pe o lungime de peste 360 km.
După instalarea și testarea instalațiilor, secțiunea va fi predată traficului sigur și funcțional.
### Caracteristicile tunelurilor și parteneriatul de construcție
Cele două tuneluri lungi, dezvoltate de constructorul român UMB în asociere cu o firmă din Bosnia și Herțegovina, sunt cele mai lungi construcții de acest fel în lucru în România. În total, cele două galerii însumează aproximativ 2,13 km, cu un tunel de 1.985 metri pe o cale și 1.825 metri pe cealaltă.
Unul dintre tuneluri, cel mai mic, are o lungime de circa 400 metri, în timp ce cel mare are aproape 1,9 km. Este împărțit în trei segmente, două forate prin tehnologia NATM și unul prin metoda Cut&Cover, care implică săpături din partea de sus a galeriei.
Începutul lucrărilor a avut loc în ianuarie 2025, pe lotul dintre Margina și Holdea, cu o investiție de circa 1,83 miliarde de lei fără TVA, contractată în octombrie 2022.
### Tehnologia și etapele de construcție ale tunelurilor
Lucrările sunt realizate prin metoda NATM, care presupune excavarea secvențială și ranforsarea pereților cu beton și plasă metalică pentru stabilizare. După săpare, pereții de rocă expuși sunt consolidți, iar apoi se aplică hidroizolații și căptușeli din beton armat.
Cele două tuneluri sunt construite pe o lungime totală de 2,13 km, dintre care un segment de circa 400 metri este realizat prin tehnologia Cut&Cover. Aceasta presupune săparea de sus în jos și acoperirea ulterior cu beton.
### Contextul și motivele pentru tuneluri
Acordul de mediu, semnat în 2013, a impus realizarea acestor tuneluri pentru a evita impactul asupra trecerilor de mamifere mari și pentru a păstra intacte benzile de migratie ale animalelor pe zona de legătură între Carpații Occidentali și traseul autostrăzii.
Inițial, proiectul prevedea ca autostrada să treacă prin zone excavate complet, însă modificările ulterioare au definitivat construcția tunelurilor pentru a conserva aceste trasee naturale. Contractele pentru loturile de pe A1 Lugoj – Deva au fost semnate în urmă cu mai mulți ani, iar realizarea actuală a fost împiedicată de întârzierea procedurilor și răzgândiri birocratice.
### Stadiul actual al sectorului cu tuneluri
Bucata de autostradă cu tuneluri reprezintă o „gaură” de circa 13 km în total pe ruta Sibiu – Nădlac. După ce Loturile 3 și 4 din Lugoj – Deva au fost deschise în 2019, această secțiune a rămas în continuare în construcție.
De la semnarea contractului în 2022, cu o valoare de circa 1,83 miliarde de lei, s-au făcut progrese importante, iar mediul de lucru pentru tuneluri utilizează tehnologii moderne, precum NATM și tehnologia Cut&Cover, pentru a respecta condițiile de mediu impuse.
În prezent, construcția continuă, iar finalizarea și deschiderea traseului sunt estimate pentru prima jumătate a anului viitor.
