România se află din nou în centrul unor declarații care avertizează asupra riscului de deteriorare a ratingurilor de țară, în contextul instabilității politice generate de lipsa unei majorități parlamentare pentru învestirea noului guvern propus de europarlamentarul Siegfried Mureșan. În cazul în care Parlamentul nu va aproba Executivul, există temeri legate de un dezastre economic, inclusiv retrogradarea statutului de investiție a României în categoria „junk”. Totuși, evaluările recente ale agențiilor de rating au evitat această clasificare.
Contextul politic și reacțiile din spațiul public
Unul dintre posibilele scenarii monitorizate cu atenție este blocajul politic, care, în cazul neînvestirii guvernului Mureșan, ar putea avea consecințe negative asupra stabilității financiare a țării. În această situație, opiniile publice și analizele din spațiul economic au generat un val de reacții în mass-media și social media, mulți avertizând asupra unui „dezastru economic”.
Președintele Nicușor Dan a făcut sâmbătă un apel la calm, afirmând că România nu este „în preajma apocalipsei”. El a spus că țara are realizări, menționând succesul în utilizarea fondurilor europene și atingerea termenelor limită, deși recunoaște existența unor probleme, precum corupția și nivelul de digitalizare.
Avertismentul Fitch și interpretarea sa
O publicație americană a relatat vineri că agenția Fitch ar putea reduce ratingul României la categoria „junk”, dacă persistă criza politică și lipsa de predictibilitate fiscală. Totuși, reprezentanții Fitch nu au menționat explicit această categorie în declarațiile oficiale.
Declarația principală din raportul Fitch, realizat de Malgorzata Krzywicka, este că deficiențele de predictibilitate fiscală și incapacitatea de a realiza ajustări în condițiile crizei politice ar putea crește riscul de reducere a calificativului. Evaluarea actuală a României, la „BBB-”, este cea mai slabă plafoană pentru recomandarea investițiilor și indică o perspectivă negativă, dar nu o trecere direct în categoria „junk”.
Reacțiile din spațiul public și pozițiile analiștilor
Analistul Andrei Caramitru a afirmat, într-un mesaj pe Facebook, că decizia S&P va fi clară – dacă Guvernul Mureșan va fi votat, ratingul va fi menținut, iar dacă nu, România va fi cotată drept „junk”. Potrivit lui, decizia S&P este așteptată între 24 septembrie și 2 octombrie, coincidând cu perioadele de vot parlamentar.
Acesta a precizat că o respingere a guvernului ar putea duce la retragerea sprijinului de la PSD și AUR, care ar fi nevoite să funcționeze sub ordinea Troicii și a FMI. Ulterior, toate aceste declarații sunt interpretate ca semnale clare de presiune politică asupra opoziției pentru a susține învestirea noului guvern.
Istoricul amenințărilor de retrogradare și evoluția economiei
De la începutul anilor 2025 și până acum, tensiunile politice și schimbările guvernamentale au fost însoțite de discuții repetitive despre riscul de „dezastru economic”. La acea vreme, după alegerile din 2025, se vorbea de deprecierea leului cu circa 20% și de situații dramatice pentru economia românească.
Chiar dacă imaginea dezastrului a fost prelungit, agențiile de rating au evitat cea mai severă clasare. În perioada în care Ilie Bolojan a condus guvernul, indicatorii economici au rămas indicați drept nesatisfăcători, cu deficit bugetar ridicat, datoria publică ce a depășit 60% din PIB, inflație peste 10% și o economie în recesiune. Cu toate acestea, România nu a fost retrogradată în categoria „junk”.
Criza politică și continuarea riscurilor
După demisia Guvernului Bolojan, o moțiune de cenzură a fost depusă de PSD și AUR. În acea perioadă, evaluările oficiale ale agențiilor de rating au arătat că statul român nu a fost introdus în categoria „junk”, chiar dacă indicatorii economici erau discrepanți și criza politică s-a prelungit.
Astăzi, în condițiile în care obținerea unei majorități în Parlament pentru învestirea lui Siegfried Mureșan pare dificilă fără sprijinul partidelor PSD sau suveraniste, se discută din nou despre riscul de retrogradare în categorie nerecomandată investițiilor. Conform declarațiilor oficiale și analistice, însă, această situație încă nu s-a materializat, iar agențiile de rating mențin calificativele actuale.
Numărul de zile de criză politică și instabilitate recentă nu a dus la schimbări în ratingurile de țară, indicând o anumită rezervă a agențiilor de evaluare față de evoluțiile politice. Cu toate acestea, continuă să existe temeri privind eventuale deteriorări dacă situația politică se va agrava.
Informațiile indică faptul că România, deși în fața unor provocări politice și economice, a reușit până acum să evite o clasificare extremă de riscuri de credite speculative.