**Europa își redefinește strategia de securitate, propunând un „Articol 4 European” și un nou Consiliu European de Securitate**
Ursula von der Leyen a susținut pe 16 septembrie, la Strasbourg, un discurs despre viitorul securității europene, marcând o abordare mai unită și mai coerentă a Uniunii în domeniul apărării și securității. Discursul indică schimbări semnificative în modul în care Europa răspunde amenințărilor și își întărește alianțele.
### Noua strategie europeană de securitate
Președinta Comisiei Europene a afirmat că doctrina, instituțiile și procesele decizionale ale Uniunii au rămas în urmă față de realitatea actuală. Propune apoi elaborarea unei noi Strategii Europene de Securitate, care să includă mecanisme concrete pentru implementare.
Fostul ministru Mihai Fifor susține că discursul vorbește despre trecerea de la mai mulți bani pentru apărare la creșterea capacităților de apărare ale UE. El menționează că una dintre principalele dileme strategice ale Europei din ultimele decenii a fost dezvoltarea unei apărări europene fără a crea o dublură a NATO.
### „Articolul 4 european” și mecanismele de răspuns
Von der Leyen a propus un mecanism denumit „Articol 4 european”, similar cu articolul din Tratatul NATO. În situații în care securitatea unui stat membru este amenințată, sub pragul unui război armat, statele membre se vor reuni pentru a coordona un răspuns european.
Fifor explică că acest mecanism urmărește să asigure o mai mare răspundere și coordonare în cazul amenințărilor la adresa securității, chiar și în situații de criză neîncadrate direct în război.
### Cooperarea cu NATO și noile instrumente europene
Discursul vizează și colaborarea cu NATO. Von der Leyen a evidențiat că UE și Alianța trebuie să își păstreze rolurile distincte, fără a crea două sisteme concurente. Europa are nevoie de o capacitate mai mare de acțiune în zonele în care răspunsul nu trebuie să fie exclusiv militar.
Fifor afirmă că Uniunea Europeană dispune de instrumente diplomatice, economice, financiare, cibernetice și de reglementare pe care NATO nu le utilizează în mod tradițional, iar valorificarea acestor resurse poate crește numărul situațiilor în care UE intervine eficient.
### Propunerea unui Consiliu European de Securitate
Una dintre cele mai relevante propuneri este înființarea unui Consiliu European de Securitate, format din liderii statelor membre, dar și din reprezentanți ai partenerilor strategici precum Regatul Unit, Canada, Norvegia și Ucraina.
Fifor consideră că această inițiativă, împreună cu noua Strategie Europeană de Securitate și mecanismele de dezvoltare a capabilităților strategice, contribuie la formarea unei arhitecturi de securitate europene mai bine integrate și adaptate lumii actuale.
### O arhitectură europeană de securitate în formare
Conform fostului ministru, toate aceste propuneri indică începutul unei new era pentru securitatea continentală. Europa pare să caute o formulă comună, nu mai izolată, pentru a face față provocărilor globale.
Fifor menționează că diferențierea între statele cu rol major și cele de la periferie va depinde nu doar de resurse și geografie, ci și de capacitatea de a transforma oportunitățile în putere economică, industrială și strategică.
### România și banii obținuți prin SAFE
În privința situației României, Fifor subliniază utilizarea fondurilor obținute prin mecanismul SAFE, în valoare de aproape 16 miliarde de euro, pentru dezvoltarea industriei de apărare.
El subliniază că nu trebuie să se limiteze doar la achiziții de tehnică modernă, ci să fie vizată și crearea unor capacități de producție bazate pe transfer de tehnologie, know-how și inovare.
### Strategia pe termen mediu și politicile interne
Fostul ministru accentuează nevoia ca România să adopte o politică externă fermă și politici interne predictible pentru a sprijini dezvoltarea industriilor strategice. El consideră că România are oportunitatea de a-și revitaliza industria de apărare folosind această etapă de schimbare europeană.
El avertizează asupra pericolului unei prezențe pasive și îndeamnă la o asumare activă pe scena internațională, pentru a fi jucători importanți în noua arhitectură a securității.
### Concluzie
Inițiativele europene de întărire a securității și crearea unei noi arhitecturi de apărare indică o trecere spre colaborare mai strânsă și o mai mare coerență între statele membre. România va trebui să găsească modalități eficiente de a valorifica resursele și oportunitățile oferite pentru a-și consolida poziția în această nouă configurație.