Sute de cercetători din 58 de țări participă la congresul internațional „Religions 360°” desfășurat la București, între 20 și 25 septembrie, eveniment care aduce în discuție istoria religioasă de la antichitate până în prezent. Evenimentul, organizat de Universitatea din București, evidențiază importanța cercetării și a dialogului intercultural în contextul contemporan.
Referințe și participare internațională prin prestigiu academic
Congresul reunește peste 300 de universități și institute de cercetare renumite, precum Sorbona, Harvard, Oxford și Cambridge. La eveniment participă sute de experți în istoria religiilor, reprezentând toate colțurile lumii.
Eveniment academic și dezbateri diverse pe tematici variate
Programul include 11 secțiuni simultane, cu paneluri despre magie și vampirism în antichitate, credințe neopăgâne, istoria ortodoxiei și reflecții asupra conceptualizării religioase din întreaga lume. Vor fi dezbateri despre influența religiilor asupra culturii și literaturii, precum și despre evoluția ortodoxiei în contextul războiului din Ucraina.
Impactul evenimentului asupra scenei academice din România
Organizarea congresului în București reprezintă o recunoaștere a nivelului de dezvoltare în studii religioase din țară. Cu resurse limitate, România găzduiește o manifestare de amploare în domeniu, aducând în discuție trei milenii de istorie religioasă globală.
Teme de actualitate și implicații pentru societate
În interviul acordat, istoricul Eugen Ciurtin abordează subiecte precum influența religiei în politica contemporană, riscurile tehnofascismului și impactul asupra drepturilor omului. El evidențiază modul în care ideologia religioasă devine un proiect teologico-politic, ce poate duce la restricții asupra libertăților individuale.
Riscurile abuzurilor și alinierea la modelele europene
Ciurtin atrage atenția asupra tendințelor de instrumentalizare a religiei în speranța obținerii de influență politică și socială. El indică necesitatea ca statul să păstreze neutralitatea religioasă, conform legislației din 2006, și să prevină instaurarea unui „feudalism digital”, unde tehnologia și religia se combină pentru a controla populația.
Pericolul „tehnofascismului” și extinderea modelului american
Tehnofascismul, explică Ciurtin, operează cu un orizont al timpului și urmărește accelerarea proceselor istorice de mântuire, imitând discursurile religioase din sec. XVII-XVIII. Această combinație între tehnologie avansată și ideologii autoritare riscă să inducă o formă de control similară unui feudalism modern, unde reprezentarea religioasă devine un instrument de abuz.
Consacrarea unui proiect al miliardarilor în plan global
El avertizează asupra influenței unor entități planetare ultra-bogate, care acționează pentru încolonarea subiecților într-un sistem doctrinar și autoritar, respingând principiile democratice. Această ideologie, consideră specialistul, răscolește și compromite modelul democratic-liberal, cu repercusiuni și asupra societăților occidentale.
Riscurile nihilismului religios și tendința spre autodestructie
Ciurtin remarcă componenta nihilistă a unor practici religioase actuale, precum ritualurile golite de sens, care golesc de conținut actele ritualice fundamentale. El evidențiază pericolul de a pierde legătura cu sensul profund al credinței, ceea ce poate submina democrația și autonomia individuală.
Impactul asupra edukției și percepției despre ritualuri
El critică folosirea ritualurilor, precum mirul sau semnul Crucii, în contexte triviale sau electoralizate, ceea ce degradează semnificația lor spirituală. Aceasta contribuie la o golire de sens a credinței și la o reducere a rolului religiei în cultura civică.
Istoria și diversitatea religioasă în România
Ciurtin subliniază că România este un „microcosm” european, având o diversitate religioasă bogată, ce trebuie integrată în democrație. El menționează că majoritatea culturilor religioase, inclusiv cea hindusă sau budistă, conțin elemente de vegetarianism, ilustrând diversitatea tradițiilor universale.
De la antichitate la credințele locale, congresul multidisciplinar
Programul include paneluri despre istoria magiei din Mesopotamia, credința în vampires la nivel european, și despre moaștele Sfântului Ciprian, care vor fi discutate de specialiști din întreaga lume. Evenimentul va reflecta asupra originilor și evoluției credințelor și practicilor religioase de-a lungul mileniilor.
Importanța pentru cultura și știința românească
După ce în 2006 Bucureștiul a găzduit primul congres mondial de istoria religiilor din regiune, organizarea celei de-a doua ediții confirmă poziția de centru academic în domeniu. Cu un participare în creștere, evenimentul reflectă efortul României de a se integra în peisajul internațional al studiilor religioase.
