**Criza politică din Germania afectează negocierile pentru viitorul bugetului UE**
În contextul unor dificultăți politice interne, oficialii europeni se tem că Germania nu mai poate juca rolul de principal mediator în negocierile pentru cadrul bugetar multianual 2028-2034. Divergențele între pozițiile germane și cele ale Parlamentului European complică procesul de aprobare.
Contextul negocierilor pentru bugetul european
Comisia Europeană a propus un pachet financiar de aproape 2.000 de miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 1,26% din venitul național brut al UE, pentru următorii șapte ani. Bugetul va fi destinat finanțării politicilor de coeziune, agricultură, apărare, cercetare, infrastructură și migrație.
Pozițiile diverge între statele membre și Parlamentul European
Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia solicită reducerea propunerii cu “câteva sute de miliarde de euro”. Aceste state doresc ca bugetul să fie orientat mai mult către securitate, apărare și suveranitate, evitând o creștere semnificativă a contribuțiilor naționale.
Parlamentul European, prin vocea europarlamentarului Siegfried Mureșan, apără menținerea bugetului la un nivel apropiat de propunere, considerând că reducerea acestuia nu va rezolva problemele de securitate sau competitivitate ale UE. Mureșan a afirmat că aceste state “greșesc” și că “vor fragiliza Europa”.
Situația politică din Germania influențează negocierile
Poziția lui Friedrich Merz s-a deteriorat după rezultate slabe la alegerile regionale. În Saxonia-Anhalt, CDU a obținut aproape 44% din voturi, iar în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, rezultatul a fost cel mai slab pentru partid după 1949, cu circa 5% și victoria AfD în ambele regiuni.
Merz rămâne în funcție și afirmă că va continua atât ca lider al CDU, cât și ca posibil candidat la funcția de cancelar, discutând intens finanțarea politicilor de apărare, competitivitate și securitate europeană.
Pentru Bruxelles, însă, această incertitudine politică reducă capacitatea Germaniei de a influența negocierile și de a face compromisuri asupra bugetului european. Potrivit unor oficiali europeni, în cazul unui cancelat slab, Germania va avea mai puțină autoritate în negocieri.
Diferențe majore între pozițiile Mureșan și Merz
Parlamentul European, reprezentat de Siegfried Mureșan și Carla Tavares, cere un buget de aproximativ 1,38% din venitul național brut, inclusiv resurse proprii pentru rambursarea datoriilor, în timp ce Merz și țările “frugale” doresc reduceri importante, de sute de miliarde euro.
Mureșan argumentează că nu se pot cere mai mulți bani de la UE, fără a crește sumele totale, și subliniază nevoia de noi resurse proprii pentru finanțarea apărării și securității, fără a diminua fondurile pentru agricultură și coeziune.
Impactul asupra României
România, ca beneficiar net, a contribuit cu aproximativ 36,6 miliarde de euro la bugetul UE de la aderare până în 2025 și a primit peste 110 miliarde de euro din fonduri europene.
Reducerea cu sute de miliarde a cadrului bugetar european riscă să afecteze fondurile pentru agricultură și coeziune, priorități pentru țara noastră. În contextul negocierilor, România va încerca să protejeze aceste resurse.
Termenul limită și riscurile întârzierii
Statele membre doresc încheierea negocierilor până la sfârșitul anului, pentru a permite finalizarea legislației sectoriale în 2027 și startul fondurilor în 2028. Întârzierea ar putea duce la dificultăți în implementarea programelor europene, având în vedere apropierea alegerilor în mai multe state.
Negocierea cadrului financiar necesită unanimitate în Consiliu și acordul Parlamentului European, dificultăți accentuate de actuala situație politică din Germania și de constrângerile calendarului electoral european.
