Curtea Constituțională a României va analiza miercuri două conflicte juridice majore care implică Guvernul, Parlamentul și Înalta Curte de Casație și Justiție. Una dintre cele două sesizări vizează un conflict între Guvern și Parlament legat de emiterea Ordonanței de urgență referitoare la Programul SAFE, iar cealaltă implică disputa legată de restanțele salariale ale magistraților, în contextul unui proces inițiat de instanța supremă împotriva Guvernului.
Conflict între Guvern și Parlament privind Ordonanța SAFE
Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a solicitat Curții constatarea existenței unui conflict constituțional. Sesizarea susține că Guvernul a adoptat și transmis pentru publicare OUG nr. 38/2026 după ce, în aceeași zi, Parlamentul a retras încrederea Executivului prin moțiune de cenzură.
Guvernul a extins proiectul inițial al ordonanței cu 12 articole adăugate în dimineața zilei de 5 mai, în ziua dezbaterii și votării moțiunii. Exponența Guvernului a motivat această modificare prin necesitatea de a reglementa „importanța și urgența” unor soluții legislative, afirmând că au fost vizate modalități de evitare a blocajelor legislative în cazul votului moțiunii.
Sesizarea precizează că această extindere a actului normativ a fost făcută în condițiile în care, conform Constituției, Guvernul nu mai avea calificarea de a emite acte legislative, fiind în perioada de interimat după retragerea încrederii. Reiese că, astfel, Guvernul a acționat ca un legiuitor, depășind atribuțiile sale și afectând echilibrul instituțional între puterile statului.
În plus, se invocă faptul că modificările aduse ordonanței au fost motivate de un interes de a influența rezultatul dezbaterilor parlamentare, ceea ce contravine principiilor constituționale privind separația puterilor.
Disputa privind restanțele salariale ale magistraților
Un alt dosar aflat pe agenda CCR vizează conflictul dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe fondul restanțelor salariale în valoare de aproximativ 1 miliard de euro. În această speță, Guvernul a reclamat un conflict juridic de natură constituțională, după ce instanța supremă a câștigat în primă instanță un proces pentru neplata acestor sume.
Procesul a fost inițiat după ce ÎCCJ a acuzat Guvernul de refuzul de a plăti restanțele rezultate din hotărâri judecătorești definitive, în condițiile în care suma necesară era estimată la 2 miliarde de euro. În urma deciziei de la Curtea de Apel București din 5 mai, Guvernul a fost obligat să obțină fondurile necesare și să le plătească, cu un termen de 10 zile, sub sancțiuni de penalități zilnice de 1% din suma deplat, ceea ce ar ajunge la aproximativ 9 milioane de euro pe zi.
Premierul interimar, Ilie Bolojan, a declarat că Guvernul a fost nevoit să sesizeze CCR-ul pentru a spune că instanța a depășit atribuțiile legale, interpretând și gestionând bugetul național. El a mai afirmat că instanța de judecată a intervenit în gestionarea fondurilor bugetare, ceea ce guvernul consideră o imixtiune în domeniul său exclusiv de atribuție.
După această sesizare, CCR a programat judecarea cauzei pentru 23 septembrie, fiind amânată de șase ori până acum. În trecut, Curtea a judecat solicitarea prim-ministrului interimar, dar decizia finală a fost întârziată.
Contextul și evoluțiile dosarelor
Întreaga dispută privind restanțele salariale a izbucnit după ce, în luna martie, ÎCCJ a dat în judecată Guvernul pentru neplata unor sume considerate drept drepturi salariale restante, stable prin hotărâri judecătorești. La acel moment, conducerea instanței a acuzat guvernul de „refuzul nejustificat de a aloca fondurile necesare” și a solicitat intervenția rapidă a Curții.
Decizia de la Curtea de Apel București a fost în favoarea ÎCCJ, iar instanța a obligat Guvernul să își asigure fondurile și să achite sumele restante, cu un termen limită de zece zile pentru executare. În cazul în care guvernul nu va plăti, riscă sancțiuni financiare consistente, iar penalitățile, calculate la 1% pe zi, pot ajunge la 9 milioane de euro zilnic.
Guvernul a contestat această hotărâre, iar recursul a fost judecat în iulie la instanța supremă. De atunci, decizia finală a fost amânată de șase ori, alimentând tensiunile între puteri.
Aceste dosare grave, care implică atât raporturile între Guvern, Parlament și Curte, cât și între Guvern și ÎCCJ, vor fi înmânate judecătorilor constituționali care urmează să pronunțe verdictul miercuri. Informațiile oficiale indică faptul că, până acum, aceste conflicte au impact major asupra echilibrului instituțional al statului român.
