Nicolae Iorga, personalitate marcantă a culturii române, este evocată într-un număr recent al revistei „Constelații diamantine”, unde autorul Nicolae Mareș evidențiază relația specială a istoricului cu Polonia. În pagină, se remarcă faptul că Iorga a avut o cunoaștere aprofundată a istoriei și culturii poloneze încă din copilărie, fiind influențat de un profesor de istorie polonez, pe când frecventa colegiul din Botoșani.
Legături culturale româno-polone
Autorul subliniază colaborările științifice ale lui Iorga cu Polonia și ecourile tezelor sale referitoare la Eminescu în mediul cultural polonez. Diaspora poloneză și cultura sa au avut o influență semnificativă asupra formării și activității istoricului român.
Secțiunea „Jocul minții” și poezie
Doina Drăguț prezintă în secțiunea „Jocul minții” poezie în limba română și engleză din volumul „Exerciții de iluminare”, în curs de apariție. Tema centrală o reprezintă relația om-cosmos, pământ-transcendent, materie-spirit. Versurile exprimă noțiuni de noapte fără sfârșit, singurătate, goluri interioare și misterul devenit din existența terestră.
Evocarea lui Gellu Naum și curentul suprarealist
Se aduce în discuție aniversarea a 25 de ani de la dispariția poetului și prozatorului suprarealist Gellu Naum. Mihai Caba reaminteste că grupul suprarealist românesc s-a constituit în 1939, după întoarcerea lui Gellu Naum din Franța, având ca membri pe Victor Brauner, Gherasim Luca, Ilarie Voronca și Stephan Roll. Rolul său în mișcarea artistică a fost recunoscut, în ciuda variabilităților critice.
Poeme religioase și reflecții asupra spiritualității
Geta Lipovanciuc semnează o poezie religioasă intitulată „Mi-a bătut la poartă Domnul”. În poezie, divinitatea propune simplitate și puritate, fiind reprezentată ca un model de modestie, în contrast cu opulența și superficialitatea materială.
Literatura română și identitatea europeană
Al Florin Țene abordează în eseu „Spiritul european în literatura română” că țara noastră a integrat literatura în spațiul european în Secolul XX. Autorul susține că influențele europene sunt transformate în creații originale, fără a ignora apartenența națională, contrario și criticând extremele de respingere excesivă a modernismului.
Maxime și reflecții ale lui Nicolae Mareș
Printre maximele semnate de Mareș se numără: „Gând frumos = Prinos dumnezeiesc” și „Dumnezeu = Iubire pogorâtă din cer”. El exprimă, de asemenea, că istoria este imposibil de șters, însă poate fi mistificată, iar violența se naște din lipsa gândirii.
Paradoxismul și autenticitatea
Florentin Smarandache explorează în eseul „Suntem deja paradoxiști fără să știm?” obiceiul contemporan de a căuta autenticitatea în experiențe mediatizate, filtrate și controlate, ceea ce contrazice ideea de sinceritate pură. El avertizează că această iluzie poate împiedica progresul real.
Expoziția de artă și pictura Elena Bissinger
Ediția include reproduceri ale operelor artistei Elena Bissinger, ilustrate cu influențe care amintesc de Kandinsky. La final, Filip Tudora dedică un medalion artistei, intitulându-l „Picătură de pictură”.
Articolul conține opinii și interpretări ale diverselor personalități culturale, fiind configurat exclusiv pe baza informațiilor concrete prezentate în text.
